În perspectiva summitului NATO ce se va desfăşura marţi şi miercuri la Londra, presa internaţională este preocupată de disensiunile apărute în ultimul timp între aliaţi. Celebrarea a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice, care ar trebui să marcheze reuşitele postbelice ale „celei mai de succes alianţe de apărare din lume”, găseşte liderii celor mai importante state membre NATO în mijlocul unor divergenţe serioase. Germanii şi est-europenii sunt supăraţi pe preşedintele francez. Francezii sunt supăraţi pe turci şi americani, iar Donald Trump este supărat pe aproape toată lumea, după cum remarcă The Guardian. Unitatea NATO, deja afectată în ultimii trei ani de criticile președintelui american faţă de acest organism, a fost pusă din nou la încercare în ultimele luni de un comportament din ce în ce mai impredictibil al Turciei, dar şi de afirmația președintelui francez Emmanuel Macron cum că alianţa se află în moarte cerebrală, afirmaţie criticată de cancelarul german Angela Merkel, după cum aminteşte The Global Mail. Cotidianul canadian avertizează că preşedintele rus Vladimir Putin priveşte de la distanţă – şi aproape sigur bucurându-se de spectacol – întărindu-şi în acelaşi timp legăturile militare cu Turcia. Şi totuşi Alianţa Nord-Atlantică este mai puternică decât oricând, fiind „dovada că națiuni rivale se pot uni pentru a-și apăra principiile și pentru a se apăra reciproc”, consideră National Interest. Revista americană atrage atenţia că provocarea dinspre Rusia şi China o reprezintă încercările acestor puteri de a submina „sistemul de reguli și norme internaționale, dezvoltat cu atenție de-a lungul mai multor decenii, sub conducerea Statelor Unite, sistem care stă la baza păcii și a prosperității în lume”. „Alianța condusă de SUA a trecut prin momente şi mai grele și a ieșit mai puternică”, subliniază National Interest, explicând că „NATO susține sistemul internațional bazat pe reguli în Europa, are trupele gata să răspundă unei incursiuni rusești în zona baltică, luptă împotriva campaniilor de dezinformare ale Moscovei și îi descurajează pe ruși să le facă neplăceri vecinilor săi”. NATO este răspunsul indispensabil la noile ameninţări cu care se confruntă lumea, subliniază şi ambasadorul american în Marea Britanie, într-o scrisoare adresată ediţiei de duminică a cotidianului The Telegraph, dând asigurări că America îşi menţine angajamentele faţă de NATO, iar NATO trebuie să rămână unită în faţa Rusiei şi a Chinei. Într-o lume în schimbare şi NATO se schimbă, continuând însă să joace un rol „puternic” şi „activ”, a susţinut secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg într-un interviu pentru BBC.
La nivel european, Jean-Claude Juncker i-a predat germanei Ursula von der Leyen cheile președinției Comisiei Europene, încheindu-şi socotelile cu statele membre, scrie Le Vif, care trece în revistă succesiunea de crize ce au marcat mandatul lui Juncker. După scandalul Luxleaks, al sistemelor de optimizare fiscală, ce a izbucnit imediat după preluarea funcţiei, au urmat lunile de tensiune pe fondul crizei financiare din Grecia, apoi drama refugiaților sirieni și criza migranţilor, Brexit-ul și, în final, confruntările pe teme comerciale cu Donald Trump, aminteşte cotidianul belgian, considerând că Juncker nu s-a ridicat întotdeauna la înălțimea provocărilor. Şi mandatul Ursulei von der Leyen începe cu tensiuni legate de viitor pe fondul schimbărilor climatice, dar şi al Brexit-ului, observă The Telegraph. Astfel încă din primele 100 de zile, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă agendă pentru climă şi mediul înconjurător în contextul în care Parlamentul European a declarat urgența climatică și de mediu în Europa și în lume, notează agenţia italiană Ansa. În plus, noul şef al Consiliului European, belgianul Charles Michel, avertizează că păstrarea unităţii UE riscă să fie pusă la grea încercare de negocierile comerciale post Brexit, în condiţiile în care ţările membre au interese economice diferite în relaţiile cu Regatul Unit, scrie The Guardian. Totuşi, după cum titrează El Mundo, „Noul președinte al Consiliului European a pariat pe o Uniune Europeană cu mai multă greutate în lume”.
În România „durere și puțină speranță la procesul revoluției din 1989”, titrează Le Point, relatând că „mai multe sute de români au asistat vineri la deschiderea procesului crimelor comise la revoluția din 1989, chiar dacă mulți se îndoiesc că se va putea face lumină, la 30 de ani după revolta împotriva regimului comunist”. Euobserver notează că în acest proces care vizează moartea a 862 de oameni „sunt acuzați de crime împotriva umanității fostul președinte român Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al forțelor aeriene Iosif Rus, fiind suspectați că s-au folosit de instituțiile de securitate pentru a genera o atmosferă generală de teroare”.
În final, reţinem articolul din Euronews intitulat „România pe calea reînnoirii politice”. „Realegerea președintelui pro-european în România este deja pe cale să remodeleze scena politică. Liberalii, care l-au susținut pe Klaus Iohannis în campania electorală, intenționează să construiască o nouă majoritate într-un parlament încă dominat de social-democrați și aliații lor. România are acum un guvern minoritar de dreapta, după o moțiune de cenzură în octombrie și nu există decât un singur mod de a schimba situația” detaliază Euronews, conchizând că obiectivul îl reprezintă acum „alegerile legislative anticipate”. „În ultimii trei ani, sub guverne succesive, PSD a făcut mai multe reforme ale justiției, oficial destinate să limiteze abuzurile procurorilor, dar folosind în realitate direct fostului președinte al partidului, Liviu Dragnea”, aminteşte Euronews, adăugând că aceste „reforme considerate că slăbesc lupta anticorupție în țară au provocat mânia străzii și a Bruxelles-ului”.
Carolina Ciulu, RADOR
