Şedinţă solemnă în Parlament. Alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis: Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, domnule prim-ministru, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfinția Voastră, Alteță, doamnelor și domnilor senatori și deputați, doamnelor și domnilor membri ai Guvernului, Excelență, doamnelor și domnilor, dragi români, la 30 de ani de la căderea comunismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la generațiile care au făcut posibilă România democratică și europeană de astăzi. Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei națiuni de a transforma în realitate visul întregirii. Eroismul soldaților români, viziunea familiei regale, iscusința oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităților naționale, dar mai ales contribuția românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii. În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării și dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel
de-al Doilea Război Mondial și de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârșit în închisorile comuniste, tocmai pentru că au refuzat să își renege credința în România liberă, independentă și suverană. Aducem, așadar, astăzi, un cuvenit și pios omagiu tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru propășirea națiunii române, sporind cu fiecare generație prin trudă și sânge această lucrare de glorie, astfel încât noi și copiii noștri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor. Apărând principiile de căpătâi ale națiunii noastre europene, mulţi români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care şi-au dat viața pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume, pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui decembrie 1989. Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie și de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile și libertățile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat. Libertatea, egalitatea și democrația – principii prevăzute în Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 s-au aflat la temelia noului stat și au reprezentat deopotrivă idealurile pentru care s-a murit în temnițele comuniste și în decembrie ’89. Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar pe de altă parte avem o moștenire grea și dureroasă reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință./ilixandru/atataru/ Faptele de vitejie ale înaintașilor, hotărârea și curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forța extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele și să ne ghideze toate acțiunile pe care le întreprindem pentru binele țării noastre. În schimb, atrocitățile și abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem.
Orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri. Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României.
Cele trei decenii de la Revoluția din Decembrie 89 au însemnat 30 de ani de tranziție anevoioasă, însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedește fără echivoc că fundația pe care am construit-o în acești ani este solidă și că avem o democrație funcțională.
Doamnelor și domnilor senatori și deputați, lăsăm în urmă un an electoral încărcat, deși ne-am confruntat cu numeroase tensiuni și conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile și cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câștig al acestuia an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic atașată valorilor democrației și ale statului de drept, o țară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiție independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetățenilor. Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale? Grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit fără putință de tăgadă că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalţi cetățeni ai bătrânului nostru continent. De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări dincolo de granițe, dar care au dovedit prin participarea uluitoare ca număr și opțiune că sunt parte integrantă a naţiunii noastre./avladucu/atataru/ Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotamentul față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional, de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare. Onorată audiență, într-o Europă în care în unele state democrația este asaltată de lider populiști, lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales fără echivoc valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene. Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să ne respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi. Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate – spunea Nicolae Iorga – și acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile și resursele. Avem nevoie mai mult ca oricând de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate, doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim. Clasa politică și guvernanții trebuie să își concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil. România trebuie să devină ţara în care cei plecați să își dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor. Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administrației publice, întărirea instituțiilor statului și redarea încrederii cetățenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identității naționale, a patrimoniului și a resurselor, asigurarea stabilității economice și dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire. Nu va fi ușor, dar am învățat din trecutul nostru că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate și profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii își doresc și susțin toate aceste cauze nobile. Mă onorează și mă responsabilizează în același timp să fiu parte a proiectului de reconstrucție a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră ca națiune de a face lucrurile să funcționeze astfel încât România să fie în consonanță cu valorile și principiile în care credem. Noi suntem artizanii României viitoare și de acțiunile noastre depind modernizarea și dezvoltarea pe care le așteptăm de atât de mult timp. Împreună să facem România normală, ţara puternică pe care au visat-o înaintaşii, societatea democratică la care au sperat cei care şi-au dat viaţa pentru libertate în urmă cu 30 de ani! O singură ţară prosperă, a tuturor, aşa cum şi-o doresc tinerii noştri. La mulți ani, România! La mulți ani, români!/ilixandru/atataru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 2 decembrie
Şedinţă solemnă în Parlament. Alocuţiunea prim-ministrului Ludovic Orban
Ludovic Orban: Domnule președinte al României, domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, domnule președinte Emil Constantinescu, Preafericirea voastră, Înaltpreasfinția voastră, onoraţi reprezentanți ai cultelor, Majestatea voastră, custode al Coroanei, stimați membri ai Parlamentului României, Excelența voastră domnule decan al Corpului Diplomatic, excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai Corpului Diplomatic, domnule președinte al Curții Constituționale, domnule președinte al Curții de Conturi, doamnă Avocat al Poporului, domnule președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război, distinşi invitați, e o reală onoare pentru mine, ca reprezentant al guvernului României, învestit de curând, în data de 4 noiembrie, să vorbesc în faţa dumneavoastră şi a concetăţenilor noştri despre importanţa istorică, dar şi actuală a zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Această zi este fără îndoială, pentru orice român, ziua în care ne dorim să uităm vacarmul obişnuit al vieţii cotidiene, mai ales al vieţii politice, şi să dedicăm un gând de recunoştinţă şi pietate celor care în urmă cu 100 de ani au trecut peste orice diferenţă politică sau personală şi au ales unitatea ca destin al României. Aceasta este ziua în care sărbătorim curajul celor care au luptat şi s-au sacrificat în Marele Război pentru Reîntregirea României, dar şi în anii dificili care au urmat pentru a apăra această unire.
Sărbătorim, de asemenea, curajul cetăţenesc al celor care, întruniţi în organizaţii şi adunări publice, au afirmat fără ezitare voinţa de a face un stat românesc unic, unitar şi democratic.
1 Decembrie, Ziua Proclamației de la Alba Iulia, este un simbol al tuturor acestor eforturi, al luptei care s-a dat și înainte și după aceea în vechiul regat și în toate provinciile românești pentru un ideal care se născuse de mult în mințile patrioților români, ca un drept și ca singura cale posibilă pentru afirmarea națiunii noastre moderne.
Ca oameni politici, trebuie să vedem în Ziua Națională și alte sensuri, care ne aduc din trecut lecții prețioase pentru prezent și viitor. Unirea proclamată de națiune în 1918 a avut nevoie în anii următori de un alt fel de luptă – politică și diplomatică – pentru a obține recunoașterea internațională și pentru a face voința românilor respectată prin tratatele de pace. Această luptă a fost dusă cu sprijinul instituției regale de către oameni politici al căror nume trebuie să ni-l amintim mereu cu reverență, cum ar fi Ionel Brătianu, Tache Ionescu, Alexandru VaidaVoevod, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga și atâția alții care, departe de a fi perfecți, au arătat calități remarcabile și care au reușit să obțină acest deziderat fundamental pentru România. Au fost responsabili și devotați intereselor României, au luat deciziile necesare, uneori sacrificându-și propriile ambiții politice pentru a duce la bun sfârșit marea misiune pe care voința populară le-o încredințase./ilixandru
Este şi aceasta o mare lecţie despre unitate, privită din altă perspectivă, şi anume unitatea dintre popor, dintre cetățeni și elitele sale, unitatea de voință și acțiune care a dus până la urmă la victorie și la recunoașterea ei în lume.
Trebuie să ne întrebăm cu onestitate dacă avem noi oare, astăzi, această formă de unitate și ce răspundere au oamenii politici chemați să pună pe primul loc, înaintea oricăror alte obiective, binele public, interesul comun al societății pe care o reprezintă. România de astăzi, la fel ca România de atunci, exprimă cu toată claritatea o voință de progres, de democrație, de libertate și un atașament fără echivoc față de valorile și destinul euroatlantic al României.
În urmă cu numai câteva zile am aniversat 100 de ani de la întrunirea, în noiembrie 1919, a primului Parlament al României Mari, aniversare care îmbogățește în acest an semnificația zilei de 1 Decembrie. Acel parlament, din care competiția politică nu a lipsit, a fost în același timp o întruchipare a unei noi Românii care își dorea nu doar să fie unită, ci și să fie modernă, democratică, iar instituțiile să reprezinte interesul cetățenilor. Deși nu a funcționat decât timp de câteva luni, semnificația sa este foarte mare, atât ca prim parlament al României unite, cât și ca cel dintâi parlament ales prin votul universal, piatră de temelie a reformelor democratice care au urmat, inclusiv adoptarea noii Constituții, din 1923. Astfel, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care a dat mai multe șanse dezvoltării economice și socio-culturale, a extins drepturile cetățenești, a configurat pentru prima dată raporturile dintre stat și minoritățile naționale, a permis intrarea de pe noi poziții în organizațiile și alianțele internaționale.
Suntem acum într-un moment în care societatea românească ne-a dat semnalul clar că dorește o nouă acțiune de modernizare, prin care instituțiile statului să ajungă să servească mai bine cetățenii, în acord cu epoca istorică în care ne aflăm. Este datoria parlamentarilor de astăzi, a guvernului, a liderilor politici, în general, să respecte aceste așteptări și să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, inclusiv prin reexaminarea sistemului constituțional și legislativ astfel încât democrația să fi întărită. La fel ca în 1918 și apoi în 1919, 1920, unitatea de voință și acțiune dintre societate și elitele politice s-a arătat a fi cheia progresului țării, iar România are nevoie de progres, o știm cu toții, o știe întreaga societate; numai decizia politică și administrativă întârzie să recunoască până acum aceste așteptări. Fie că este vorba despre infrastructură, fie că este vorba despre transparență în administrarea fondurilor publice, fie că este vorba despre libertatea economică, de predictibilitatea fiscală, de investițiile în educație, sănătate, cultură, de apărare a independenței justiției, clasa politică este obligată să acționeze în conformitate cu voința clară exprimată de societate.
Așa cum ne-am angajat în fața dumneavoastră, prin programul nostru, guvernul, în numele căruia vă vorbesc astăzi, va lucra în timpul limitat pe care îl avem la dispoziție pentru a da un impuls hotărât României în direcția acestui progres și va coopera cu toate forțele politice și sociale care sunt în mod onest devotate interesului public.
Unitatea și curajul pe care 1 Decembrie ni le aduce aminte în memorie în fiecare an au avut în istoria excepțională a anilor 1917-1919 și o altă semnificație, care la rândul său își găsește ecou în prezentul României – solidaritatea dintre românii din țară și cei din diaspora. În Statele Unite, în Franța și în celelalte țări europene, cu un secol în urmă, românii se organizau în comitete de acțiune, se ofereau ca voluntari în armatele Antantei, publicau, căutau sprijinul marilor puteri pentru cauza națională./lbadiu
Astăzi, diaspora românească este foarte puternică, mult mai prezentă în lume, iar dorința sa de a participa la construirea viitorului țării este la fel de mare. Nu putem ignora voința și contribuția acestor concetăţeni ai noștri, deoarece toți suntem parte a aceleiași națiuni. Faptul că a cincea parte dintre cei care își exercită dreptul de vot trăiesc astăzi în afara țării nu trebuie să devină o tragedie a României și nu va deveni, cu o singură condiție: dacă vom ști să ţinem legătura cu ei, să ținem cont de ceea ce așteaptă de la noi, dacă vom ști să îi aducem înapoi pe cei care își doresc și să îi ținem aproape pe cei care preferă să-și construiască viitorul în altă parte, dar vor și le pasă de destinul țării din care provin.
Este important înainte de toate să înțelegem cauza acestei migrații fără precedent. Nu este vorba aici numai despre venituri. Aici este vorba de respectul instituțiilor și statului față de cetățean, pe care de multe ori românii nu l-au simțit în ultimii 30 de ani. Este vorba de oportunitățile de educație pe care le-a oferit sistemul de educație în România. Este vorba de calitatea serviciilor de sănătate. Este vorba de oportunitățile de carieră, în economie și în toate domeniile de activitate din societate. Implicarea diasporei în viața politică românească este semnul clar al dorinței de a contribui la progresul țării, iar această dorință ne obligă să îi răspundem cum se cuvine. Românii din afara țării sunt o resursă prețioasă oriunde s-ar afla, o parte a societății noastre față de care statul român trebuie să fie responsabil, tot așa cum trebuie să fie responsabil față de toți românii care trăiesc în țară. Un stat responsabil în relația cu cetățenii este fundamental noii unități de care avem nevoie, o unitate care să corespundă stării și aspirațiilor de astăzi ale societății românești.
Decembrie, prima lună iernii, s-a arătat a fi o lună extrem de fierbinte în istoria noastră. Așa a fost acum 100 de ani, acum 100 de ani și, cum am putea uita, așa a fost şi acum 30 de ani, când societatea românească și-a demonstrat din nou curajul, solidaritatea pentru a se elibera de un regim criminal, care ne separase de trecutul și tradițiile noastre, de idealul democrației și de civilizație europeană căreia îi aparținem de fapt.
Dacă printr-o acțiune populară culminând cu Marea Adunare de la Alba Iulia, Decembrie 1918 a marcat începutul României Mari, tot printr-o ridicare populară, în decembrie 1989, s-a ajuns la o refondare a statului român, pe care voința cetățenilor îl dorește democratic și european.
Încă nu am împlinit toate speranțele acelui decembrie din urmă cu 30 de ani. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem parte a celei mai importante alianțe militare a statelor democrate. Democrația a făcut progrese semnificative, dar economia și societatea încă nu au progresat atât cât ne-am fi dorit. În acești 30 de ani s-a născut o nouă generație care s-a maturizat, o generație care ne pune în fața unor așteptări și exigențe, cărora trebuie să le dăm răspunsul potrivit, altfel riscăm să o pierdem. Această generație este o generație născută în libertate, în democrație, este o generație europeană, mai liberă și mai mobilă decât toate pe cele pe care le-am avut în ultimul secol. Tensiunile dintre generații sunt o realitate nu numai a României, ci a Europei contemporane, dar în cazul nostru problema este agravată de fenomenul emigrației și mai ales de lipsa de încredere a tinerilor în capacitatea instituțiilor și a liderilor politici de a duce România acolo unde se așteaptă fiecare dintre ei. Modernizarea statului, întărirea încrederii în gestiunea treburilor publice reprezintă calea pe care o avem de urmat pentru ca țara pe care am moștenit-o de la cei care au făcut Marea Unire să reziste în fața noilor provocări. Un cadru legislativ și instituțional, politici publice care să garanteze respectarea drepturilor indivizilor, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea, care să-i stimuleze și să-i susțină pe cei creativi, talentați, pe cei harnici, care în același timp să ofere celor aflați în situații vulnerabile susținerea de care au nevoie pot conduce nu numai la renașterea încrederii în viitorul pe care fiecare cetățean îl poate avea în România, ci și la întărirea poziției țării noastre în Europa și în lume. Nu putem accepta niciun fel de regres în angajamentul nostru european, iar în alegerile europene și prezidențiale din acest an societatea românească a arătat o exemplară capacitate de mobilizare pentru a-şi apăra apartenența la Uniunea Europeană.
Cu 100 de ani în urmă, în august 1919, Ionel Brătianu, însoțit de Ion Inculeț, i-a întâlnit la Sibiu pe liderii românilor transilvăneni, printre care Iuliu Maniu, şi le-a vorbit despre responsabilitățile comune pe care le au în construcția noii țări, dar și despre justificata mândrie pe care trebuie să o simtă față de realizările deja împlinite. Spunea Ionel Brătianu: „Modestia este bună, dar un popor trebuie să aibă conștiința limpede despre ceea ce reprezintă pentru ca să poată să aibă conștiința limpede despre ceea ce el trebuie să reprezinte”. Aceleași cuvinte le putem spune și noi celor care își arată scepticismul în privința României. Nu trebuie să uităm că această societate a dat după 1989, aşa cum înaintaşii o făcuseră cu un secol în urmă, în mod repetat, dovezi de curaj, de maturitate, și, de fiecare dată când ne-am aflat în situații dificile, s-a mobilizat pentru a readuce România pe drumul cel bun. După 2007, devenită oficial membră a Uniunii Europene, România nu s-a îndepărtat de acest angajament, iar când unele forțe politice au încercat să-l slăbească societatea l-a apărat și în stradă și la vot.
Să nu uităm de asemenea să fim mândri și de faptul că electoratul românesc nu a făcut loc extremismelor politice, xenofobiei și intoleranței care au progresat în alte țări. Este o realitate care ne dă dreptul deplin să afirmăm că prezența României în Europa ne face mai puternici, dar face mai puternică și Europa. Această realitate avem datoria să o apărăm pentru că în jurul ei se coagulează unitatea României de astăzi, între societate și elitele sale, între cei din țară și cei din diaspora, între generațiile prezente și cele viitoare, între români și ceilalți europeni.
La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români, din țară și din afara granițelor!/avladucu/cvanatoru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 2 decembrie
Şedinţă solemnă în Parlament. Alocuţiunea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu
Teodor Meleşcanu: Domnule președinte al României, domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule prim-ministru al României, domnule președinte Emil Constantinescu, Majestatea Voastră, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfinția Voastră, domnule președinte al Curții Constituționale, stimată doamnă președintă a Înaltei Curți de Casație, domnule președinte al Consiliului Legislativ, domnule președinte al Curții de Conturi, stimată doamnă Avocat al Poporului, doamnelor și domnilor deputați și senatori, doamnelor și domnilor miniștrii, stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic, domnule viceguvernator al Băncii Naționale a României, stimați reprezentanți ai instituțiilor din domeniul securității naționale, stimați invitați, mă bucur că putem sărbătorii astăzi împreună Ziua Națională și în Parlamentul României, forumul suprem al democrației noastre. Este o zi a memoriei, care determină pe fiecare român în parte să se reconecteze cu istoria, cu tot ceea ce înseamnă trecutul nostru glorios, cu eroii națiunii, cu sacrificiul și vitejia Armatei Române și, nu în ultimul rând, cu eforturile întregii elite intelectuale și politice românești care au contribuit la înfăptuirea idealului unității și demnității naționale.
Ziua de 1 Decembrie rămâne o sărbătoare istorică și democratică profundă, schimbând destinul poporului român, prin unirea tuturor provinciilor istorice pentru un stat suveran și independent, preocupat de menținerea păcii și a unui climat de cooperare interstatală. De aceea, în fiecare an, cu profundă recunoștință, ne amintim de cei care, în ciuda dificultăților și primejdiilor acelei perioade, au pus în operă idealul Marii Uniri și au condus destinele aceste țări. Marea Unire a fost, de fapt, expresia înălțătoare a voinței și curajului tuturor românilor, iar Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1918 a încununat procesul început în 1859 de constituire a statului național român, imperativ istoric al neamului românesc, care dăinuiește dincolo de obstacolele vremurilor. Intensitatea curentului unionist, manifestat la 27 martie 1918, când în unanimitate Sfatul Ţării de la Chișinău a decis Unirea Basarabiei cu România, a determinat încrederea și speranța tuturor românilor în constituirea idealului unității naționale. Exact în urmă cu 101 ani energia mobilizatoare a oamenilor politici ai acestei țări, aflați deopotrivă la putere sau în opoziție, și lupta tuturor românilor din Vechiul Regat, dar și din Transilvania, Basarabia, Bucovina și Banat, pentru libertate și unitate națională și-a pus amprenta în mod decisiv asupra viitorului democratic al națiunii noastre, într-o Europă complicată a acelor vremuri. O contribuție deosebită o aduce regalitatea din România în acest fenomen. Măreţia momentului de la 1 Decembrie 1918 a avut o rezonanţă deosebită în cancelariile marilor puteri, determinând astfel o activitate diplomatică extraordinară, dusă cu succes de către reprezentanţii ţării noastre. Astfel, actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918, care au desăvârşit unitatea naţională a românilor, au primit şi recunoaşterea internaţională din punct de vedere juridic. Doamnelor şi domnilor, ziua de 1 Decembrie ne arată încă o dată că idealurile comune şi aspiraţiile sincere de unitate şi de solidaritate îşi dovedesc trăinicia de-a lungul timpului, în fața oricăror adversități și obstacole.
Dar această zi nu este numai despre trecut, este deopotrivă și despre prezentul și viitorul nostru ca o națiune puternică pe harta lumii. A venit momentul să privim prezentul cu încrederea că puterile noastre pot determina la rândul lor un destin măreţ pentru România. De aceea trebuie să acționăm cu responsabilitate și maturitate politică în faptele noastre, în actele noastre și trebuie să dovedim în fiecare zi, indiferent de oamenii politici, de guverne sau de partide, că numai împreună, prin crearea unui consens în societate, putem transforma, dezvolta și modernizat România. Aceeași conștiință națională într-un ideal comun poate fi remarcată și acum 30 de ani, când în fața tiraniei cu toții am dus în genunchi regimul comunist, în primul rând contribuția revoluționarilor. Remarcăm aceeași determinare și același elan la în ultimii ani, când în fața crizelor economice și politice doar uniți am putut gândi și lua deciziile cele mai bune. Nu pot decât să mă bucur când observ că cetățenii sunt din ce în ce mai activi și mai implicați în viața societății și, implicit, în viitorul țării noastre. Acum, privind spre viitor, să ne încredem în moștenirea lăsată de Marea Unire, ca o ancoră către noi idealuri comune ale unei societăți românești prospere și moderne, pentru o Europă de această dată unită și caracterizată de pace, stabilitate și securitate. Vă mulțumesc!/atataru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 2 decembrie
Şedinţă solemnă în Parlament. Alocuţiunea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu: Domnule preşedinte al României, domnule președinte al Senatului, domnule prim-ministru al României, domnule președinte Emil Constantinescu, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfinția Voastră, Majestatea Voastră, domnule președinte al Curții de Conturi, domnule președinte al Curții Constituționale, stimată doamnă președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnule președinte al Consiliului Legislativ, stimată doamnă Avocat al Poporului, doamnelor și domnilor deputați și senatori, doamnelor și domnilor miniștrii, stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic și oaspeți străini, stimați reprezentanți ai instituțiilor din domeniul securității naționale, domnule viceguvernator al Băncii Naționale a României, stimați invitați, istoria este mai mult decât mărturia trecutului. Fără istorie nu am știi cine suntem sau încotro vrem să ne îndreptăm. Istoria ne influențează prezentul și ne inspiră să construim viitorul. De aceea, Ziua Națională este unul dintre acele momente în care putem vorbi deschis despre modul în care trebuie folosită experiența înaintașilor noștri pentru a duce această națiune mai departe. Iar prima lecție care îmi vine în minte când mă gândesc la Marea Unire de la 1918 este că aceasta a fost posibilă pentru că toți românii au fost capabili să se unească în spatele unui proiect național, să creadă cu toată ființa în el și să îl ducă la îndeplinire cu multă încredere și voință. Acesta este motivul pentru care Ziua Națională ar trebui să fie, în primul rând, un moment al unității, dar unitatea nu trebuie invocată numai acum și nicidecum festivist, unitatea este deja în ADN-ul societății noastre, a fost întotdeauna acolo. Este parte din indentitatea noastră națională, trebuie doar să o regăsim, pentru că numai așa putem să ne îndreptăm către viitorul pe care înaintașii noștri de la 1918 l-au visat pentru țara lor. Stimați invitați, din păcate, la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire, prea puțini dintre noi se mai gândesc la unitatea noastră. Pentru unii unitatea nu își mai găsește locul în realitate. Se vorbește mai des ca oricând de război și de lucruri care ne despart. Toate acestea fac ca societatea românească după mai bine de 100 de ani să pară mai fracturată ca oricând. Ne uităm în jur și vedem cum grupuri întregi sunt pe cont propriu, preferând confortul propriilor noastre bule sociale, ne închidem ermetic, ne dăm like-uri altora și nouă, astfel încât să fim fericiți că suntem validați. Nu mai vedem nimic în rest, doar multă neîncredere față de ceilalți, pe care nu îi înțelegem și de aceea îi respingem pentru tot ceea ce reprezintă, toate ideile pe care le au sau convingerile politice. Din păcate, toată această radicalizare ne-a măcinat încrederea în noi ca popor. Mulţi şi-au pierdut speranța și au ales să plece peste hotare, milioane de români pe care încă nu reușim să îi convingem să se întoarcă acasă. Sigur, avem foarte multe excepții care încă trezesc în noi mândria de a fi români, dar excepțiile nu fac o națiune. Doar noi toți, împreună, putem realiza acest lucru./ilixandru/atataru/ De aceea vă spun, avem nevoie urgent de un proiect național în care să credem. Putem învinge această frână mentală de la nivelul societății doar dacă ne vom da mâna din nou și să începem cu toții să construim ceva semnificativ pentru România. Dragi colegi, astăzi, România traversează o criză fără nume, pe care o simțim, vorbim despre ea, dar căreia nu reușim să îi găsim originea, deci, nici soluțiile. Este criza marilor proiecte. Am avut Marea Unire de la 1918, am avut Revoluția din 1989, apoi, tranziția și aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Sunt momente semnificative care nu ar fi fost posibile dacă societatea și toate forțele politice nu și-ar fi dat mâna să meargă împreună pe același drum. Dar adevărul este că am pierdut multe oportunități în ultimii ani. Ne-am certat și am fost dezbinați. Cred că e timpul să lăsăm aceste lucruri deoparte și să facem ceva concret pentru țara noastră, să ne unim și să ne asumăm un nou proiect de țară, care să facă din România un loc unde să ne fie drag să locuim, ca să nu mai plecăm prin Europa. Vă invit să vorbim între noi, dar să coborâm și în societate. Acolo putem găsi înțelepciunea și energia necesară pentru a genera un nou proiect de țară, un set de obiective care să ne unească din nou, la fel ca acum mai bine de 100 de ani, întreaga societate Românească, și care să fie expresia sinceră a faptului că fiecare dintre noi, indiferent din ce strat al societății facem parte, avem dorința ca România să reușească atât acasă, cât și în lume, iar modul în care fiecare dintre noi se va implica în acest proiect comun se va reflecta, în final, în succesul nostru ca națiune. Vă rog să vă gândiți că, dincolo de a fi de stânga sau de dreapta, social-democraţi, liberali sau moderați, suntem, mai întâi de toate, români și că ar trebui să avem niște obiective comune ca națiune. De aceea avem nevoie de un proiect de țară pe care să ni-l asumăm cu toții și care să ne ajute să nu ne mai strecurăm prin istorie; poate e timpul să și facem istorie.
Dragi colegi, sunt conștient că ceea ce vă cer nu este ușor. Suntem în mijlocul unei perioade electorale mai lungi, au trecut două etape, mai sunt două. Vom reuși să ieșim mai uniți sau mai divizați. Eu vă invit pe toți cei prezenți astăzi aici să reaprindem sentimentul pierdut al unității și al unui viitor mai bun pentru țara noastră. Acesta este sentimentul cu care au murit în suflet eroii de la Mărăști, Mărășești și Oituz; acesta este sentimentul tuturor celor care au luptat pentru a înfăptui România Mare, o Românie pe care am moștenit-o și pe care trebuie să o ducem mai departe. Să lăsăm deoparte ambițiile și disensiunile și să aducem mai repede viitorul pe care românii îl așteaptă, atât cei din țară, cât și cei care au fost nevoiți să plece. Unitatea nu trebuie invocată o dată pe an într-uncadru festiv, trebuie să trăim cu ea, pentru că este un sentiment sănătos dat de istoria noastră, un sentiment care ne duce acolo unde ne este locul. Vă invit să începem acest drum de aici, vă invit să începem acest drum acum! La mulți ani, România!/lbadiu/atataru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 2 decembrie
