Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, două spectacole-document dedicate sopranei ANASTASIA DICESCU – marţi, 10 decembrie 2019, între orele 19.00 – 21.00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului Biografii, memorii.
Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Gabriela Popescu, Anatol Durbală, Adrian Păduraru, Ghenadie Gâlcă, Orodel Olaru, Ana Tkacenko, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleşca, Mircea Constantinescu, Ioana Calotă, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu. Regia de montaj: Dana Lupu şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău.
Anastasia Dicescu – Aria destinului. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Gabriela Popescu, Rodica Mandache, Ana Tkacenko, Orodel Olaru, Ioan Pavel, Ion Arcudeanu, Ghenadie Gâlcă, Anatol Durbală, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleşca, Mircea Constantinescu, Ioana Calotă, Patricia Prundea, Stelică Muscalu. Participă: Manuella Popescu – strănepoata lui Pavel Victor Dicescu. Regia de montaj: Dana Lupu şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău.
Cele două scenarii radiofonice – Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii şi Anastasia Dicescu – Aria destinului – realizate pe baza arhivei documentare a familiei, a mărturiilor celor apropiaţi, a informațiilor din presa vremii – scot la iveală o personalitate puternică, dintre cele pe care teritoriul dintre Prut și Nistru le-a dat poporului român, culturii naționale și universale – soprana de mare talent, profesoara de canto și regie de operă, Anastasia Dicescu.
S-a născut la 27 februarie 1887, în comuna Gălești, județul Orhei. Descendentă a uneia dintre cele mai cunoscute şi distinse familii de boieri din stânga Prutului, figură de seamă a liricii feminine basarabene, în perioada interbelică – Anastasia Dicescu a lăsat amprente puternice în cultura muzicală românească. Părinţii săi, Pavel Victor Dicescu și Eugenia Dicescu, născută Feodosiu, se trag dintr-o veche ramură nobiliară din stânga Prutului, devenind prin moștenire mari proprietari de pământ. În 1905, Pavel Victor Dicescu a fondat „Societatea Culturală Moldovenească” și a militat activ pentru învățământul școlar din Basarabia, cu predare în limba română. A exercitat mai multe demnităţi publice, desfășurând, totodată, o vastă activitate culturală în beneficiul societăţii.
Anastasia Dicescu a fost primul director al Conservatorului “Unirea” din Chişinău, instituţie înfiinţată acum o sută de ani, la iniţiativa lui George Enescu, a cărui prietenă şi colaboratoare a fost. A pus bazele Societății Muzicale Românești din Basarabia, fiind președinta acestei societăți până în 1940.
A abordat cele mai complicate roluri de soprană din literatura muzicală universală: Margareta – în Faust de Charles Gounod, Fata de Împărat – în Luceafărul de Nicolae Bretan, Lola – în Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Venus – în Tannhäuser de Richard Wagner, Madama Buttrefly – în Madama Buttrefly de Giacomo Puccini, Mimi – în Boema de Giacomo Puccini, Violetta – în Traviata de Giuseppe Verdi, Nedda – în Paiaţe de Ruggiero Leoncavallo, Michaela – în Carmen de Georges Bizet, Gilda – în Rigoletto de Giuseppe Verdi, Lakmé – în Lakmé de Leo Delibes.
A susținut, cu argumente de netăgăduit, arta lirică și a stimulat talentul tinerilor din clasa de operă a Conservatorului. A fost printre primii artiști lirici basarabeni care au urcat și s-au afirmat pe scena operei românești, ilustrându-și vocația în roluri de coloratură, pe care le-a interpretat cu inteligență și măiestrie.
Artistă de o mare exigență profesională, cu o voce excepțional cultivată și o tehnică pe măsură, cu un repertoriu bogat de operă și lied, a fost recunoscută și foarte apreciată pe marile scene teatrale din țară și din străinătate.
A trecut la Domnul, răpusă de tuberculoză, asemenea Violettei din Traviata – rolul său preferat – la moşia unor prieteni de la Bucerdea Grânoasa, lângă Blaj.
Regizorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău, a alcătuit o distribuţie formată din actori ai teatrelor din București (Gabriela Popescu, Rodica Mandache, Adrian Păduraru, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Ioana Calotă, Marcelo Cobzariu, Mircea Constantinescu, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu, Ioan Pavel) și actori ai Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău (Anatol Durbală, Ghenadie Gâlcă, Ana Tkacenko, Alexandru Pleşca, Petru Hadârcă).
Regia muzicală este semnată de Patricia Prundea şi Stelică Muscalu.
Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Redactor: Ion-Costin Manoliu.
Coordonator de proiect: Magda Duțu
O colaborare extraordinară între actorii de pe ambele maluri ale Prutului, sub bagheta regizorală a unui profesionist, român adevărat şi fervent susţinător al ideii că Teatrul ne uneşte! În rolul titular – Gabriela Popescu. Participă – Manuella Popescu – strănepoata lui Pavel Victor Dicescu şi nepoata Anastasiei Dicescu – fiica lui Constantin Manuilă.
Mama Nastea – cum îi spunea Constantin Manuilă (fiul Nataliei Dicescu) mătuşii sale Anastasia Dicescu – folosea orice prilej, chiar şi în perioada ţaristă, pentru promovarea muzicii româneşti. În 1940, când am plecat în refugiu, cu căruța de la moșie, încărcată doar cu fân pentru cai și merinde pentru drum, mama Nastea a început să scrie un jurnal. L-am regăsit nu demult, ascuns printre actele ei, care au stat mai bine de 70 de ani uitate într-un geamantan.
Un tulburător document de epocă şi de simţire românească, păstrat în arhiva familiei.
Fragmente din acest jurnal se regăsesc în cel de-al doilea spectacol, Anastasia Dicescu – Aria destinului.
Cele două spectacole vor fi difuzate şi la Radio România Internaţional:
-sâmbătă, 21 decembrie 2019, de la ora 23.00 – Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii.
-sâmbătă, 28 decembrie 2019, de la ora 23.00 – Anastasia Dicescu – Aria destinului.
Audiţia cu public a celor două spectacole-document, va avea loc la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala Academiei, marţi, 10 decembrie, de la ora 18.00.
Intrarea liberă.
Magda Duţu
