În această săptămână Laura Codruţa Kövesi a luat cuvântul pentru prima oară în Parlamentul European în numele Parchetului European. Şeful ales al instituţiei care îşi va începe activitatea anul viitor a solicitat cooperare pentru a-şi putea efectua cu succes activitatea şi pentru a putea întări încrederea oamenilor în statul de drept. În afara demarării procedurilor Parchetul ar dori să-şi analizeze infracţiunile, pentru a putea stabili care sunt cele mai mari riscuri în folosirea fondurilor UE. Kövesi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de varianta, potrivit căreia instituţia ar putea fi subfinanţată: în opinia sa proiectul a contat pe un număr prea mic de colaboratori, în timp ce în faţa acestora se află o activitate gigantică.
După cum a afirmat marţi în Parlamentul European Laura Codruţa Kövesi, preşedintele ales al Parchetului European, cetăţenii au aşteptări mari din partea instituţiei care se va constitui anul viitor. A evidenţiat că ar dori să menţină în continuare încrederea care i s-a acordat în avans. A atras atenţia asupra respectului faţă de independenţa justiţiei ceea ce constituie un factor indispensabil pentru desfăşurarea activităţii sale. A mai adăugat că ar dori să obţină o schimbare de mentalitate în acest domeniu din partea Uniunii Europene.
Se aşteaptă de asemenea la o strânsă cooperare din partea statelor membre. După cum a afirmat, “am petrecut jumătate din viaţă ca procuror. Sunt conştientă de provocările care se pot învinge doar de o muncă în echipă: împreună cu procurorii delegaţi, cu instituţiile UE şi cu toată lumea pentru care este important statul de drept”.
Rolul principal al Parchetului European va consta în desfăşurarea unor anchete penale în primul rând în privinţa abuzurilor constatate în folosirea fondurilor europene, în verificarea cooperării dintre statele membre în privinţa acestor probleme şi în recuperarea banilor furaţi în cursul abuzurilor.
A precizat că sarcina Parchetului constă exclusiv în urmărirea infracţiunilor deja comise şi nicidecum în preîntâmpinarea acestora.
Pe de altă parte, se pot pregăti anumite statistici, pe baza cărora se va putea desfăşura o activitate de prevenire. În cursul analizării infracţiunilor scopul constă în a descoperi cele mai mari riscuri şi slăbiciuni în procesul de folosire a fondurilor UE.
O altă atribuţie importantă a Parchetului European care îşi va începe activitatea în noiembrie 2020, constă şi în recuperarea pagubelor cauzate de faptele de corupţie.
Laura Codruţa Kövesi manifestă cea mai mare îngrijorare faţă de existenţa unor surse suficiente prin care să se asigure activitatea instituţiei pe care o va conduce. În perioada care a trecut, Kövesi s-a ocupat cu evaluarea estimativă a cantităţii de muncă ce îi va reveni anual Parchetului European. În opinia sa, această cantitate ar putea cuprinde şi peste 1.000 de cazuri.
Sursa dificultăţilor poate proveni din faptul că din numărul de 29 de colaboratori prevăzuţi peste jumătate vor îndeplini sarcini administrative. Vor exista doar patru colaboratori operativi care vor controla cazurile care urmează a fi rezolvate. Kövesi a atras atenţia asupra asigurării mai multor surse pentru noua instituţie, menţionând că în cursul negocierilor despre buget va trebui pusă întrebarea dacă vrem un parchet general despre care să spunem Ura! că există, sau unul care să fie eficient.
La întrebarea dacă ar dori să extindă sfera de influenţă a Parchetului, Kövesi a răspuns că pentru acest lucru ar fi nevoie oricum de specialişti separaţi, mai ales dacă vor fi necesare şi urmăriri ale unor cazuri de terorism.
Kövesi a participat la şedinţa LIBE, unde europarlamentarii au criticat că UE nu deţine o strategie anti-corupţie completă, că sistemul juridic cadru împotriva crimei organizate nu defineşte fenomenul în sine. S-au auzit opinii, potrivit cărora acest cadru juridic şi-ar avea locul în jungla dinozaurilor, deoarece a intrat în vigoare în 2008, cu mult în urma noutăţilor înregistrate în domeniul respectiv.
Europarlamentarii au dezbătut în aceeaşi zi problema corupţiei şi a crimei organizate, apreciind că crima organizată poate funcţiona cu un mare succes tocmai datorită corupţiei şi sprijinului din partea elitei politice.
Klaus Meyer-Cabri, vicepreşedintele Eurojust, a opinat că în multe cazuri corupţia devine o formă de viaţă. Corupţia este prezentă în toate ţările europene, dar în anumite cazuri proasta guvernare ia o amploare atât de mare, încât subminează creşterea economică şi încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile statului.
Laura Codruţa Kövesi a devenit cunoscută în Europa datorită funcţiei sale de şef al DNA. În decursul activităţii sale a demarat anchete penale împotriva foarte multor primari, judecători sau miniştri. După ce în iulie anul trecut a fost demisă din funcţie la insistenţa guvernului român de stânga, ulterior a fost aleasă în pofida protestului guvernului respectiv în fruntea Parchetului European. La Parchet au aderat 22 de state membre UE. Ungaria nu a aderat motivând că Parchetul trebuie să ţină de competenţa fiecărui stat.
INDEX (Ungaria), 4 decembrie 2019 – Autor: Attila Hromada
Traducerea: Imola Stănescu
