Faptul că spiritul Crăciunului poate fi localizat în creierul nostru şi măsurat de un RMN, poate părea destul de curios. Cu toate acestea, un studiu realizat de un grup de cercetători danezi pare să sugereze o imagine similară. În obişnuita tentativă a științei de a materializa lumea interioară, a reieşit că, până și sentimentul de Crăciun, acel mix deosebit de sentimente de seninătate, generozitate și nostalgie amestecat cu amintiri afectuoase, poate fi cuantificat şi identificat cu activarea unei anumite rețele corticale. Sau poate, ar fi mai corect să spunem că există zone ale creierului implicate în emoțiile de Crăciun.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, sub conducerea profesorului Bryan Haddock, au efectuat un studiu, publicat apoi în „British Medical Journal” (BMJ), care a implicat douăzeci de subiecţi, zece din care obișnuiau să sărbătorească Crăciunul și alți zece care nu erau interesați de această tradiție şi cărora li s-au prezentat serii alternative de imagini cu Crăciun cu conținut neutru. Rezonanța magnetică a detectat modul în care zonele creierului au răspuns la diferite tipuri de stimuli, de Crăciun sau nu, în baza activării lor. Astfel, în grupul fanilor „Crăciunului” a fost observată o creștere semnificativă a nivelurilor de activare într-o rețea de anumite zone, ca răspuns la temele de Crăciun. Este vorba în special de cortexul premotor frontal, asociat cu emoțiile împărtășite şi de cortexul somatosenzorial primar, implicat în recunoașterea fețelor și în reamintirea informațiilor sociale și zonele asociate cu o predispoziție către spiritualitate. Potrivit cercetătorilor, acestea ar fi zonele corticale care formează rețeaua neuronală a „spiritului de Crăciun” din creierul uman. Evident, după cum au comentat autorii înșiși, răspunsurile emoționale, cum ar fi bucuria, sunt greu de asociat în mod specific cu activitatea creierului, așa că în baza rezultatelor putem spune doar că imaginile de Crăciun activează un răspuns diferit al creierului între subiecții care „simt” Crăciunul și subiecţii indiferenţi la această sărbătoare.
Amintirile ne fac să fim diferiţi, explicațiile se învârt în jurul ideii că imaginile de Crăciun provoacă amintiri nostalgice și liniștitoare din copilărie la cei care obișnuiesc să-l sărbătorească. Subiecții care au amintiri vesele și senine reactivează aceste emoții şi simt din nou căldura interacțiunilor. La persoanele cu amintiri mai puțin pozitive, răspunsul de activare ar putea rezulta din încercarea de a compensa dificultățile trecutului.
Această descoperire va permite într-o zi științei să-i „vindece” pe oamenii incapabili să simtă bucurie de Crăciun? Foarte puţin probabil. Îngerii, oamenii de zăpadă, renii și lumânările pot revigora circuitul nostru neuronal de Crăciun? Se pare că da, iar creierul nostru, văzut într-o scanare RMN, la vederea fundiţelor roșii, a stelelor de argint și a pachetelor strălucitoare se aprinde la fel ca un brad de Crăciun.(www.repubblica.it)/cpaunel/vdraguta
