Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus a declarat că Ungaria a propus legislativului din Moscova să coopereze pentru apărarea drepturilor minorităţilor ruse şi maghiare din Ucraina. În Ungaria ştirea este dezminţită, iar Ucraina şi-a exprimat speranţa că Ungaria nu se va alătura agresorului.
„Parlamentul Ungariei ne-a adresat solicitarea să cooperăm pentru apărarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina, în primul rând pentru păstrarea învăţământului în limba minorităţilor” – a declarat preşedintele camerei inferioare a Dumei de Stat (parlamentul rusesc), Viaceslav Volodin la şedinţa din 3 decembrie a legislativului, conform site-ului oficial al instituţiei.
Politicianul, care anterior a îndeplinit funcția de consilier al preşedintelui Vladimir Putin, a adăugat că în luna septembrie s-a întâlnit în Kazahstan, la conferinţa preşedinţilor parlamentelor din Eurasia cu preşedintele parlamentului ungar, Kövér László şi acesta i-a spus că parlamentul ungar a şi adoptat o hotărâre privitoare la cooperarea celor două parlamente privind drepturile minorităţilor naţionale – scrie portalul maghiar hvg.hu.
Oficiul de presă al parlamentului maghiar răspunzând la întrebarea adresată de publicaţia Euractiv vizavi de declaraţia lui Volodin, a scris că parlamentul ungar nu a adoptat nicio decizie privind o cooperare cu Duma de Stat din Rusia cu privire la apărarea drepturilor minorităţilor din Ucraina. „În consecinţă, la conferinţa respectivă nu a putut să aibă loc o astfel de discuţie” – scrie documentul citat. Pe de altă parte, comunicatul biroului de presă recunoaşte că în anul 2017 parlamentul ungar a adoptat o hotărâre prin care condamnă modificarea legii învăţământului din Ucraina, care conţine prevederi care aduc atingere drepturilor minorităţii maghiare. La vremea respectivă această hotărâre a fost trimisă tuturor ţărilor membre în Consiliul Europei, implicit şi Rusiei.
La declaraţia lui Volodin a reacţionat şi Ucraina. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe din Kiev, Katerina Zelenko a declarat că partea maghiară a transmis un comunicat ambasadei Ucrainei la Budapesta că nu s-a pus problema cooperării parlamentului maghiar cu Duma de Stat. „Credem că Ungaria, ca stat membru în Uniunea Europeană şi în NATO sprijină Ucraina, care luptă împotriva agresiunii ruseşti şi nu creează o alianţă cu agresorul Ucreinei” – a explicat purtătorul de cuvânt.
Pe de altă parte, este cunoscut că tensiunile dintre Ungaria şi Ucraina sunt mari din cauza legii învăţământului ucrainean, care începând cu clasa a IV-a, interzice practic învăţământul în limba minorităţilor naţionale. Din acest motiv Ungaria a declarat că blochează procesul de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană şi în NATO. La data de 30 octombrie Ungaria a uzat de dreptul său de veto pentru a bloca o declaraţie comună a ţărilor membre NATO privitoare la Ucraina. Ulterior Ungaria a revenit asupra acestei decizii, după ce în textul declaraţiei a fost întrodus un pasaj care se referă la respectarea drepturilor minorităţilor conform standardelor prevăzute de Consiliul Europei şi ONU. „Ungaria nu este dispusă să sacrifice comunitatea maghiară din Transcarpatia pe altarul geopoliticii” – a spus atunci ministrul de externe ungar, Szijjártó Péter.
Modificarea legii învăţământului din Ucraina a fost criticată şi în România. La data de 26 septembrie 2019 Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care se precizează printre altele: „Ministerul Afacerilor Externe regretă că, în pofida tuturor demersurilor întreprinse de autorităţilor române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității românești, președintele Ucrainei a promulgat la 25 septembrie actul normativ.
În context, reamintim angajamentul Ucrainei, transmis în mod constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noile norme.
MAE va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina.”
Székely Ervin, Rador
