Alegerile legislative anticipate de joi din Marea Britanie, procedura de destituire a preşedintelui american şi summitul în „format Normandia” privind reglementarea problemei ucrainene se află printre temele predilecte ale presei internaţionale.
Cu doar o zi înaintea alegerilor legislative anticipate din Marea Britanie, privirile se îndreaptă spre sondajele de opinie şi sunt făcute calcule pentru perioada imediat următoare votului. Cele mai recente sondaje, citate de The Telegraph, indică o diferenţă de 10 procente între conservatorii premierului Boris Johnson şi Partidul Laburist condus de Jeremy Corbyn. Astfel conservatorii ar obţine aproximativ 43% din voturi iar laburiştii, 33% din opţiuni. Pe locul trei în preferinţe se află Liberal Democraţii, cu aproximativ 12 procente. Alegerile de joi „au ceva mai mult decât de obicei”, scrie Le Figaro şi comentează că „nu mai este vorba doar de tradiţionalul joc politic între stânga şi dreapta, între laburişti şi conservatori, între curele recurente de austeritate şi o eventuală relansare bugetară. Este vorba de viitorul Marii Britanii în Uniunea Europeană, dacă părăseşte sau nu Uniunea pe 31 ianuarie, conform planului convenit de premierul Boris Johnson cu negociatorii de la Bruxelles”. Analizând scenariile posibile, Le Figaro observă că o victorie cu majoritatea absolută i-ar da mână liberă lui Boris Johnson să îşi treacă planul prin parlament. O victorie fără majoritate absolută a conservatorilor sau a laburiştilor ar da naştere negocierilor cu alte partide în vederea formării unei alianţe care să îşi impună perspectiva. Iar cea mai puţin plauzibilă variantă, cea a obţinerii majorităţii absolute de către Laburişti, ar duce la instalarea lui Jeremy Corbyn în fruntea guvernului şi negocierea unui nou acord Brexit, evidenţiază Le Figaro.
Noi evoluţii în Statele Unite legate de procedura de destituire a preşedintelui Donald Trump. Democraţii din Camera Reprezentanţilor au făcut publice cele două articole pentru care preşedintele va fi pus sub acuzare în anchetă, şi anume abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului, anunţă The New York Times. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Judiciare din Camera Reprezentanţilor, democratul Jerry Nadler – citat de ziarul new-yorkez – a afirmat referitor la presupusele presiuni exercitate de Donald Trump asupra Ucrainei pentru a fi investigate afacerile familiei Biden că „Atunci când un preşedinte trădează încrederea şi se pune pe sine înaintea ţării, el periclitează Constituţia, periclitează democraţia şi pune în pericol siguranţa noastră naţională”. „Deşi detaliile diferă substanţial, articolele invocate de Democraţi în vederea destituirii amintesc de cele aprobate în 1974 de Comisia Juridică, aceasta acuzându-l pe preşedintele Richard Nixon de abuz de putere, obstrucţionarea justiţiei şi sfidarea Congresului. Domnul Nixon a demisionat înainte de un vot în plen, existând indicii clare că acuzaţiile au o susţinere largă a membrilor ambelor partide”, aminteşte The New York Times. Cu puţin timp înainte de anunţarea celor două capete de acuzare de către Camera Reprezentanţilor, preşedintele Donald Trump a repetat printr-un mesaj pe Twitter că este nevinovat şi că „nu a făcut nimic greşit”, arată The Independent. „Este ‘o pură nebunie politică’ să destitui un preşedinte care ‘nu a făcut nimic greşit’ şi a generat ‘poate cea mai puternică economie din istoria ţării noastre'”, a avertizat preşedintele american.
La Paris a fost făcut un nou pas pentru reglementarea situaţiei din estul Ucrainei, scrie Ria Novosti. Liderii statelor membre ale aşa-numitului „Format Normandia”, Vladimir Putin, Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au ajuns la un acord cu trei puncte esenţiale, retragerea forţelor militare din mai multe zone din Donbas, acordarea unui statut special regiunii şi schimbul de prizonieri. În declaraţia finală semnată de cei patru lideri „se exprimă interesul tuturor participanților de a conveni asupra statutului special al regiunii Donbas din estul Ucrainei. De asemenea, aceasta prevede retragerea forțelor militare până la sfârșitul lunii martie 2020, din trei zone din Donbas, și deschiderea unor noi puncte de control, în termen de 30 de zile”, precizează agenţia de presă rusă. În plus, cei patru lideri „fac apel la Grupul de contact de la Minsk responsabil de reglementarea conflictului din estul Ucrainei, să asigure schimbul de prizonieri pe principiul ‘toţi pentru toți’, până la sfârșitul acestui an și să ofere Crucii Roșii acces complet și necondiționat către toate persoanele arestate”, mai arată Ria Novosti. „Între Moscova și Kiev, dezgheț, dar încă nu pace”, rezumă Le Figaro rezultate reuniunii şi comentează că „în afara câtorva măsuri simbolice, ca un nou schimb de prizonieri, summitul cvadripartit de la Paris nu va permite o normalizare a situației în estul Ucrainei. Căci Vladimir Putin nu are interesul, fără îndoială. Desigur, Donbasul este o ghiulea care îl costă scump și ar dori ridicarea sancțiunilor occidentale. Dar este și o pârghie importantă pentru el”, apreciază ziarul francez. Pe de altă parte, preşedintele rus, citat de TASS, a declarat că se teme că în cazul în care Kievul va primi în Donbas controlul asupra graniţei, fără acordarea de garanţii privind apărarea cetăţenilor, naţionaliştii ucraineni ar putea organiza acolo „o a doua Srebreniță”.
Ideea taxei europene pe tranzacţiile financiare (TTF) a fost relansată de Germania, scrie La Libre Belgique precizând că „proiectul va fi transmis în nouă capitale de către guvernul german, care speră într-o decizie rapidă”. Ideea de a taxa tranzacţiile financiare datează din anii 1970 şi a cunoscut un suflu nou în 2011, pe vremea crizei financiare în Uniunea Europeană. În Germania, TTF trebuie să aducă circa 1,5 miliarde de euro, Franţa, Italia şi Regatul Unit taxând deja anumite operaţiuni financiare, aminteşte La Libre Belgique. /fmatei/abuzoian/sdm2
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
