Alegerile parlamentare anticipate din Marea Britanie rămân în atenţia presei internaţionale, alături de summitul european care ia în discuţie Pactul „verde” propus de şefa Comisiei Europene şi de începutul dezbaterilor din Congresul american pe tema suspendării preşedintelui Trump.
The Times scrie că în Marea Britanie alegătorii s-au grăbit să se prezinte la urne, chiar dacă vremea nu a fost favorabilă, cu vânt, ploi şi temperaturi sub zero grade Celsius. „Un moment important pentru o ţară profund divizată”, remarcă New York Times. La urne nu s-au putut însă prezenta decât puţini din cetăţenii altor state comunitare stabiliţi în Regatul Unit, după cum notează The Guardian, deşi „rezultatul îi va afecta la fel de mult ca pe toţi ceilalţi locuitori ai Marii Britanii, dacă nu chiar mai mult”. Pentru că, explică gazeta londoneză, „decizia guvernului britanic de a modifica drastic statutul celor 4 milioane de rezidenţi străini în Regatul Unit va avea efecte asupra vieţii lor de zi cu zi, când va fi legiferată”. În plus, ei vor fi afectaţi direct de miza primordială a scrutinului convocat de premierul Boris Johnson în Marea Britanie, „dacă Regatul Unit va părăsi UE în termenii conservatorilor sau nu”, punctează The Guardian, cu concluzia că dacă sloganul înfăptuirii Brexit este „genial de succint şi de bine ales”, este totodată „o minciună”. Asta pentru că şeful guvernului de la Londra „nu va putea obţine o nouă relaţie comercială cu UE în mai puţin de un an” şi Boris Johnson nu poate să ofere decât „cele mai rele consecințe ale Brexit-ului – o și mai mare destabilizare în Irlanda, incitarea sentimentului separatist în Scoția, o reiterare a dezbinării dintre taberele pro și anti-Brexit din Anglia și Țara Galilor, și mai mult conflict parlamentar, incertitudini economice reînnoite pentru companii și piața muncii și o nouă umilire a Regatului Unit pe scena internațională” – reliefează The Guardian. Brexitul nu va putea fi îndeplinit într-un timp scurt, confirmă şi negociatorul-şef al UE în relaţia cu Marea Britanie, Michel Barnier, citat de La Libre Belgique. Iar din Israel, Jerusalem Post opinează că acesta este „cel mai hotărâtor scrutin britanic de la al doilea război mondial încoace”, în care alegătorii au de optat între Brexit reprezentat de Boris Johnson şi antisemitism, atribuit lui Jeremy Corbyn. De altfel, chiar Israelul se îndreaptă din nou spre alegeri anticipate, pentru a treia oară în decurs de un an, după cum face socoteala Jerusalem Post. Alegeri la care premierul asaltat Netanyahu va da „bătălia vieţii sale politice”, sub ameninţarea condamnării judiciare şi evitând în acelaşi timp contestarea sa din interiorul Partidului său, Likud, observă Wall Street Journal.
Interesul ziarelor americane se îndreaptă preponderent spre dezbaterile de suspendare a preşedintelui Trump, care au început în Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor. „Republicanii sunt remarcabil de uniţi” împotriva procedurii de impeachment, în vreme ce câţiva din democraţii care nu fac parte din comisia juridică oscilează, scrie Washington Post. New York Times remarcă „divizarea partizană” vizibilă în timpul finalizării articolelor care îl pun sub acuzare pe şeful de la Casa Albă. „Este o zi tristă”, cea în care „şi democraţii şi republicanii au invocat temerile cele mai profunde ale părinţilor fondatori ai Americii în sprijinul poziţiilor lor pentru sau împotriva suspendării preşedintelui Trump”, punctează de la Londra The Times.
În inima Europei, la Bruxelles, liderii întruniţi la summitul UE au drept principală temă măsurile de combatere a schimbării climatice, evidenţiază EUobserver. Iar pentru aceste măsuri destinate mediului, „Parlamentul European vrea 60 de miliarde de euro suplimentar”, scrie Le Soir. În plus, după cum notează Die Welt, mai multe state se opun acordului verde, solicitând ca energia nucleară să fie recunoscută drept sursă ecologică de electricitate până în 2050, când UE ar urma să devină oficial „neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon”. Iar alte state membre insistă să obţină asistenţă financiară pentru a renunţa la cărbunele folosit la scară largă actualmente. Totuşi, citată de Die Welt, Angela Merkel îşi exprimă speranţa că cele 28 de state membre ale UE vor susţine obiectivul eliminării emisiilor dăunătoare mediului până în 2050. Un obiectiv ambiţios, care nu pare însă a inspira statele întrunite în cadrul conferinţei ONU de la Madrid, care se apropie de final fără a fi reuşit să obţină promisiuni din partea principalelor state poluatoare, evidenţiază Le Monde. Cu precizarea că cele 80 de ţări care au promis să prezinte noi obiective mai ambiţioase înainte de 2020 totalizează doar 10,5% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial. Concluzia este aşadar evidentă: „La conferinţa ONU, distanţa dintre ţările poluatoare şi cele care suferă de pe urma poluării se măreşte”, remarcă Washington Post. (Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/dsirbu
