Alegerile europarlamentare
Miza acestor alegeri a fost dacă va reuşi curentul populist, eurosceptic să se unifice şi să preia controlul asupra Uniunii Europene. După cum este cunoscut, liderul Ligii Nordului din Italia, Matteo Salvini, care a ajuns ministru de interne şi viceprim-ministru în Italia şi-a anunţat intenţia de a crea o nouă platformă politică europeană denumită Alianţa Europeană a Popoarelor şi a Naţiunilor. Aceasta a fost lansată oficial la Milano la începutul lunii aprilie. „Vrem să reformăm Europa„, a declarat acesta la o conferință de presă care a avut loc la un hotel de lux din centrul metropolei Milano. „Pentru mulți oameni UE este un coșmar, nu un vis frumos„, a mai spus vicepremierul italian. Salvini s-a aliat cu populiștii de la Alternativa pentru Germania (AfD), partid al cărui lider, Jörg Meuthen, a fost singurul eurodeputat al formațiunii care până la acel moment a fost alături de politicianul italian. Au mai fost prezenți reprezentanți ai Partidului Poporului din Danemarca și ai Partidului Finlandezilor, aceste patru formațiuni au fost singurele membre ale noii alianțe.
Noul grup politic va fi deschis pentru toți cei care consideră că patriotismul și conservatorismul sunt valori importante. „Nu sunt bineveniți socialiștii, comuniștii, eco-fasciștii și extremiștii – fie că sunt de dreapta sau de stânga„, a adăugat el – pentru Deutsche Welle. Frontul Național din Franța, partidul condus de Marine Le Pen, și Partidul Libertății din Austria (FPÖ), aflat la guvernare la Viena, nu au fost prezente la reuniune, dar au confirmat că lucrează cu Lega din Italia.
Noua alianţă a păşit însă cu stângul. Liderii est-europeni ai populiştilor pemierul maghiar, Orbán Viktor şi omologul său polonez, Jarosław Kaczyński nu au fost prezenţi la Milano. Potrivit informațiilor presei maghiare, Orbán a fost deranjat că nu el este liderul noului partid european. Totodată, la data de 21 martie partidul de guvernământ maghiar, Fidesz a fost suspendat în Partidul Popular European (EPP). Analiştii maghiari au fost de părere că intrarea în noua alianţă a Fidesz ar fi însemnat implicit părăsirea EPP, ceea ce era o mişcare riscantă, în condiţiile în care sondajele arătau că acest partid are cele mai mari şanse de a obţine victoria în alegeri. În ceea ce priveşte refuzul Partidului Justiţie şi Dreptate (PiS) din Polonia de a fi prezent la Milano, trebuie amintit că acest partid solicită măsuri reparatorii de la Germania (pentru pierderile suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), ceea ce AfD însă refuză. O pierdere importantă pentru Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor a reprezentat izbucnirea scandalului Ibiza, care a zdruncinat şansele Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ) la alegerile europarlamentare.
Astfel, rezultatele alegerilor europarlamentare nu au adus nicio surpriză. Conservatorii europeni au câştigat, chiar dacă nu au obţinut majoritatea absolută în Parlamentul European, iar pe locul doi s-au clasat – conform aşteptărilor – socialiştii. Singura surpriză a fost scorul bun obţinut de partidele ecologiste.
Războiul din Siria – alianţa ruso-turcă
Situaţia militară din Siria s-a clarificat în decursul anului 2019. Forţele guvernamentale ale preşedintelui Bashar al-Assad, sprijite fiind de armata rusă, au reuşit să restabilească controlul asupra întregii ţări. În acelaşi timp Turcia a profitat de situaţia creată în urma retragerii forţelor americane din zonă şi a pornit un atac necruţător asupra minorităţii kurde.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan în contextul războiului din Siria s-a îndepărtat treptat de aliaţii săi din NATO şi şi-a apropiat ţara de Rusia. O dovadă a acestui fapt este cumpărarea de către armata turcă a sistemului rusesc de antirachetă sol-aer S-400, care este o versiune concurentă a bateriilor americane Patriot.
Criza umanitară din Siria, masacrul armatei turce asupra populaţiei kurde, câştigarea de teren a Rusiei în Turcia, deficitul de democraţie din Turcia, sunt probleme pe care NATO şi Uniunea Europeană nu au reuşit să le gestioneze.
(va urma)
Székely Ervin, Rador
