Conferinţa ONU pe tema schimbărilor climatice şi rezultatele ei captează atenţia presei internaţionale. La Madrid, negocierile din cadrul ONU privind clima nu au adus unanimitate în privinţa implementării Acordului de la Paris din 2015, după ce iminenta ieşire a SUA din acest pact a exacerbat provocările de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aflate la un maxim istoric, scrie The Wall Street Journal. Conferinţa ONU nu s-a ridicat la înălţimea provocărilor urgente privind clima, constată Le Temps, iar Euronews detaliază că aproape 200 de state au aprobat un set limitat de măsuri pentru a stăvili schimbările climatice. Principalele ţări poluatoare responsabile pentru 80% din emisiile provocate de schimbările climatice din lume au păstrat tăcerea, în timp ce ţările mai mici au anunţat că vor face eforturi de reducere a emisiilor nocive în anul următor, menţionează Globe and Mail. Din 2009, naţiunile industrializate au tot promis sporirea ajutorului pentru climă la o sută de miliarde de dolari pe an până în 2020, dar incertitudinea legată de fluxul banilor a erodat voinţa ţărilor de a face compromisuri, subliniază The Huffington Post.
La Bruxelles, liderii Uniunii Europene au convenit ca energia nucleară să fie recunoscută ca o modalitate de a lupta împotriva schimbărilor climatice, ca parte a aprobării obiectivelor climatice, în cadrul Acordului Verde European, anunţă This is Money, de la Londra. Preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că folosirea energiei nucleare este esenţială pentru asigurarea că membrii UE nu devin dependenţi de importurile de gaze naturale sau de electricitate, reţine The New York Daily. Pe de altă parte, Japan Times aminteşte că mai mulţi activişti pentru mediu şi-au exprimat îngrijorarea legat de producerea de noi accidente asemenea celor de la Cernobîl sau Fukushima. Tot la Bruxelles, reprezentanţi ai companiilor de transport al gazelor din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria au ajuns la un acord legat de dezvoltarea opţiunilor de transportare a gazelor naturale în ambele sensuri, angajându-se să dezvolte proiectele-cheie de interconectare transfrontalieră, identificate de Comisia Europeană ca fiind de interes comun, punctează Dnevnik de la Sofia.
La Atena, la cea de-a 41-a întâlnire a Consiliului Miniştrilor de Externe din statele-membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, OCEMN, au fost examinate perspectivele colaborării pe mai departe între statele-membre în domenii precum energia, transporturile şi turismul, relatează Kathimerini. Armonizându-se cu tendinţa globală, Grecia a urmărit, pe durata preşedinţiei rotative a organizaţiei să pună accent pe necesitatea dezvoltării unei politici prietenoase faţă de mediu, subliniază Kathimerini şi adăugă că Atena este gata să sprijine România care va prelua preşedinţia organizaţiei din ianuarie 2020. La reuniune, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat că Bucureştiul se va concentra asupra sporirii coeziunii între ţările organizaţiei, în vederea asigurării păcii şi stabilităţii în regiune, reţine Kathimerini.
La Bruxelles, liderii Uniunii Europene au convenit să extindă sancţiunile economice împotriva Rusiei, vizând sectoarele financiar, energetic şi militar, pentru încă şase luni, informează EUObserver. Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Consiliului Federaţiei Ruse, Konstantin Kosacev, a declarat, în urma acestei decizii, că „UE este în continuare ostatica unei greşite şi chiar false evaluări, iar prin extinderea sancţiunilor se toarnă o nouă porţie de gaz în acel foc care arde în sud-estul Ucrainei”, citează Russia Today. Senatorul rus a menţionat şi faptul că o astfel de decizie „stârneşte profunde regrete şi face UE responsabilă de nerespectarea Acordurilor de la Minsk de către Ucraina”, adaugă Russia Today.
În Marea Britanie este în continuare analizată victoria în alegeri a premierului Boris Johnson. Pariul electoral al lui Boris Johnson pe tema Brexit a dat rezultate spectaculoase, conservatorii adjudecându-şi la Palatul Westminster cea mai mare majoritate de după 1987 şi provocând un cutremur electoral care a făcut ca Partidul Laburist şi cel Liberal Democrat, de opoziţie, să îşi caute noi lideri, constată Financial Times. La rândul său, Johnson a calificat rezultatul drept „un nou mandat puternic” pentru a duce Brexit până la capăt, iar peste ocean, preşedintele Donald Trump s-a declarat încântat de rezultat, adaugă Financial Times. Cei 27 salută victoria clară a lui Boris Johnson, UE sperând într-o ratificare rapidă a acordului de ieşire negociat între Londra şi UE, în Parlamentul britanic, titrează Le Figaro. Boris Johnson poate transforma Regatul Unit pentru totdeauna, având acum ocazia de a reface fundaţia economică şi pe cea politică a ţării sale, opinează The New York Times. Însă Brexit nu s-a încheiat şi nici în ianuarie nu va fi încheiat, crede The Guardian. Ieşirea Regatului Unit din UE e o treabă relativ simplă faţă de chestiunea descâlcirii Marii Britanii, sau nu, din reţeaua colosală de relaţii economice care guvernează continentul european, atenţionează ziarul britanic. Schimbând perspectiva, plecarea Marii Britanii din UE este atât de negativ văzută de către alegătorii europeni, încât chiar şi partidele sceptice din UE au abandonat în cea mai mare parte discuţiile despre părăsirea blocului sau a zonei euro, remarcă The Wall Street Journal.
Într-un articol de opinie despre viitorul Parchet European (EPPO), Euronews subliniază că mulţi cetăţeni ai UE şi experţi în domeniul juridic speră că înfiinţarea acestei instituţii, care va avea competenţe pentru investigarea infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii şi care ar trebui să înceapă să funcţioneze în 2020, va oferi un nou impuls pentru lupta împotriva corupţiei la scară pan-europeană. Clasată pe primul loc în UE pentru corupţie, Bulgaria va fi însă un focar de îngrijorare pentru viitorul procuror-şer european, Laura Kövesi, care va avea, cu siguranţă, o sarcină colosală în faţa sa, scrie Euronews.
La Bucureşti, guvernul României îşi propune ca bugetul pe 2020 să fie aprobat până la sfârşitul acestui an, după ce a promis să anuleze schimbările economice şi judiciare contestate introduse de guvernul anterior al PSD, informează Reuters. Datele oficiale arată că bugetul se va baza pe o asumare a creşterii economice de 4,1% pentru 2020, cu o ţintă de deficit de 3,6% din PIB. Totuşi, în cadrul bugetului pentru anul 2020, noul guvern liberal al României susţine în continuare cea mai mare majorare a pensiilor din ultimii 30 de ani, stârnind o îngrijorare crescândă legat de depăşirea limitelor bugetare ale UE şi de riscul unei scăderi a ratingului de credit, notează ziarul canadian Financial Post. Toate cele trei mari agenţii de rating plasează România printre ţările cu cele mai mici investiţii, iar previziunile din toamnă ale Comisiei Europene estimează că ar putea fi singura ţară care va depăşi pragul de deficit în 2020 şi 2021, estimările fiind însă respinse de banca centrală a României, care a afirmat că măsurile fiscale vor împiedica creşterea deficitului la o cotă atât de ridicată şi vor para nemulţumirea pieţelor financiare, adaugă Financial Post.
În acelaşi timp, preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost distins cu premiul Carol cel Mare din Aachen 2020, anunţă Neue Zurcher Zeitung. După cum a precizat Comitetul director al premiului, Klaus Iohannis a primit distincţia pentru a fi condus România cu implicare şi succes spre o politică pro-europeană şi un stat de drept, pentru contribuţia la întărirea UE şi promovarea cooperării cu statele membre, menţionează ziarul elveţian.
Un amplu articol dedicat evenimentelor dramatice din 1989 şi celor care au luptat pentru libertate atunci este publicat de Financial Times, sub titlul „Ce s-a întâmplat cu revoluţionarii României după 30 de ani?”. Cotidianul britanic conchide că, în acele zilele, au existat eroi autentici, iar inevitabilele compromisuri meschine ale politicii nu ar trebui lăsate să umbrească strălucirea faptelor lor măreţe.
Cristina Zaharia, RADOR
