Punerea sub acuzare a preşedintelui american, marea conferinţă de presă anuală a preşedintelui rus Vladimir Putin şi evoluţiile politice din Regatul Unit şi Polonia se numără printre subiectele care captează atenţia presei internaţionale.
„Camera Reprezentanților, dominată de democrați, s-a pronunțat pentru punerea sub acuzare a miliardarului american de 73 de ani pentru «abuz de putere», cu 230 de voturi pentru şi 197 contra”, anunţă La Libre Belgique. „Votul de miercuri seară din Cameră, dat cu un an înaintea scrutinului prezidențial, este, din toate punctele de vedere, istoric. Doar alți doi președinți au mai fost puși sub acuzare”, apreciază publicaţia belgiană. Site-ul brazilian Folha Online comentează că „Președinta Camerei, Nancy Pelosi, a decis să ţină un discurs fatalist pentru a inaugura cele șase ore de dezbatere care au precedat votul pentru destituirea lui Donald Trump: «Dacă nu acționăm acum, ne-am abandona datoria. Este tragic faptul că acțiunile necugetate ale președintelui fac ca destituirea să fie necesară. Nu ne-a dat de ales»”. Cotidianul britanic The Telegraph explică motivele şi procedura destituirii: împotriva preşedintelui există două capete de acuzare – că s-a folosit de aparatul de stat în scopuri personale electorale, în legătură cu scandalul „UcrainaGate”, şi că ulterior a obstrucţionat investigarea de către Congres a acestui scandal. Votul de ieri a pus capăt procedurii din Cameră şi urmează ca preşedintele să fie judecat de Senat. Procesul va fi prezidat de judecătorul şef al Curţii Supreme, John Roberts, numit de preşedintele republican George W. Bush, iar cei 100 de senatori vor constitui juriul. Acuzarea va fi susţinută de o echipă de congresmeni democraţi selectată de Nancy Pelosi, în vreme ce Donald Trump va fi apărat de avocaţii săi. Dacă votul din Cameră a necesitat o majoritate simplă, în Senat demiterea poate fi adoptată doar cu o majoritate de două treimi, adică minim 67 de senatori din 100. Şi cum există doar 47 de senatori democraţi şi independenţi, 20 de republicani ar trebui să voteze destituirea, ceea ce pare foarte improbabil, dacă senatorii vor respecta disciplina de partid, arată The Telegraph. În sprijinul destituirii, The New York Times citează un judecător federal foarte apreciat în cercurile conservatoare, care afirma acum câţiva ani că „gestul cel mai atroce la care se poate deda un guvern democratic este să-şi folosească maşinăria judiciară în scopuri politice”. Acelaşi cotidian relatează reacţia lui Donald Trump, aflat în momentul votului la un miting electoral din Michigan, „un stat de vitală importanţă electorală”. El a denunțat o tentativă „de a anula voturile a milioane de patrioţi americani”. „Au spus că nu e nicio crimă”, a subliniat el, ironic. „Sunt prima persoană care ajunge să fie destituită, dar nu e nicio crimă. Mă simt vinovat. E fiorul destituirii”. Apoi, făcând o pauză, a adăugat: „Nu ştiu cum vă simţiţi voi, dar eu mă distrez”, a declarat Trump, citat de The New York Times. Ziarul conservator Wall Street Journal se întreabă însă în editorialul său ce au reușit să realizeze democrații din Cameră. Răspunsul editorialiștilor este că „nu au reușit să convingă țara; au stabilit un nou standard, coborât, pentru destituirea președintelui; dl Trump va fi achitat de Senat; e posibil ca democrații să-l fi ajutat pe dl Trump să câștige realegerea. Felicitări Rezistenței!” În favoarea ideii că nu au convins țara, ziarul american a publicat și un sondaj care arată că în favoarea destituirii e 48% din populație, în vreme ce tot 48% este împotrivă – o polarizare extremă a opiniei publice. „Un eşec cu gust de victorie pentru Donald Trump”, conchide Le Monde.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a ţinut astăzi „marea conferinţă de presă” anuală la care un număr record de jurnalişti au fost acreditaţi, adică în jur de 1.900 de jurnalişti ruşi şi străini, informează agenţia de presă Ria Novosti. Între numeroasele subiecte abordate s-a numărat și moștenirea sovietică, Putin afirmând că Rusia încă mai „trăiește după stilul sovietic”, deși a recunoscut că pe vremea URSS-ului aveai cu ce te mândri. El a apreciat că legătura partidului comunist cu procesele construcției de stat a fost o greșeală fundamentală, care nu a ținut cont de aspectele geopolitice și a dus la destrămarea Partidului Comunist, ceea ce a dus la disoluția URSS. Putin a afirmat că Lenin „a fost mai degrabă nu un om de stat, ci un revoluționar. Modelul de stat propus de el a creat «puncte nevralgice», care există și astăzi”. Iar dacă URSS avea comunismul drept ideologie unică, „în societatea democratică contemporană este posibilă numai o singură ideologie – patriotismul”, citează agenția Ria Novosti. Legat de sancțiunile americane Putin a declarat că Rusia va răspunde „în oglindă”, deși „suntem totuși interesați de dezvoltarea și menținerea legăturilor cu SUA, indiferent cine se află la Casa Albă, cine controlează ambele camere ale Congresului SUA”. În privința Ucrainei, președintele rus s-a pronunțat pentru continuarea „formatului Normandia” și pentru dialogul direct dintre autoritățile ucrainene și Donbass, declarându-se alarmat de propunerea Kievului de revizuire a acordurilor de la Minsk. Totodată el a promis că Rusia va căuta o soluție pentru problema gazelor, „acceptabilă pentru toată lumea”, inclusiv pentru Ucraina, conform aceleiași agenții de presă.
În urma alegerilor din Regatul Unit, „Regina Elisabeta a prezentat planurile legislative ale guvernului britanic, la deschiderea noului parlament, afirmând că atenţia principală va fi asupra retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană în luna ianuarie. Adresându-se camerelor reunite ale parlamentului, regina a spus că guvernul va începe un program ambiţios de reformă internă şi a subliniat că integritatea şi prosperitatea Regatului Unit sunt de o importanţă primordială”, informează BBC. De altfel, Reuters a anunţat că guvernul a respins joi cererea premierului scoţian Nicola Sturgeon de organizare a unui nou referendum pentru independenţă în 2020, motivând că el ar distrage de la Brexit şi ar submina anteriorul plebiscit la care 55% dintre scoţieni au votat pentru menţinerea uniunii. Ziarul elveţian Le Temps atrage atenția că BBC, poreclit cu afecțiune de britanici “Mătușica”, își vede finanțarea amenințată: „Boris Johnson atacă emblematicul grup audiovizual public, pe care îl acuză că a luat poziție împotriva conservatorilor la alegeri, amenințând să-i reducă subvențiile”. Culmea este că și laburiștii au atacat BBC pe același motiv. Guvernul amenință că va reduce taxa anuală de 150 de lire din care postul a strâns anul trecut 3,7 miliarde de lire, relatează publicația elvețiană. Acestei chestiuni își dedică editorialul Financial Times, care avertizează că „Demonizarea BBC-ului nu servește nici unui bine public” și că „revizuirea modelului de finanțare nu ar trebui să devină un instrument de intimidare”.
Un avertisment dur a lansat miercuri și Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, împotriva unei noi legi judiciare din Polonia care le interzice judecătorilor să adreseze întrebări Curții UE de la Luxembourg și să critice public partidul de la putere, informează EUobserver. Conform acestuia, legea încalcă tratatele UE care stabilesc primatul legislației europene în statele membre. Astfel, Tusk a declarat că Polonia „părăsește pas cu pas UE. Nu e o exagerare. Acest lucru abdică de la toate normele pe care este clădită UE”. Semnalul de alarmă a fost tras încă de marți de Curtea Supremă a Poloniei – relatează Euractiv -, care a avertizat că țara va fi „foarte probabil” pedepsită pentru încălcarea tratatelor, iar „dacă guvernul va refuza să bată în retragere, țara va trebui să părăsească blocul”. Conform aceleiași publicații, mii de polonezi, între care și magistrați, au protestat miercuri în zeci de localități împotriva legii.
Presa internaţională continuă seria de articole dedicate aniversării revoluţiei române, începută încă de săptămâna trecută. Cotidianul irlandez The Irish Times scrie în editorialul său despre „umbra lungă a lui Ceaușescu”: „Fostele slugi ale lui Ceaușescu au profitat de breşă şi au confiscat puterea și au folosit-o pentru a bloca investigațiile despre revoluție”, fapt care „a subminat sistemul de justiție al României și a erodat încrederea într-un stat care i-a protejat pe succesorii lui Ceaușescu în detrimentul victimelor din 1989”. Revista poloneză de analiză politică Visegrad Insight publică un amplu comentariu sub titlul „Stabilitatea fragilă a României”. După o analiză a ultimei guvernări PSD și o prezentare a perspectivelor noului cabinet, revista conchide că „țara pare a fi pe calea apărării statului de drept și a reputației pro-europene. Cu toate acestea, corupția, presa slabă și atacurile contra statului de drept continuă să bântuie sistemul politic al României”. Un alt articol amplu publică portalul Balkan Insight, pornind de la cartea „Trăgători și mistificatori – Contrarevoluția Securității în decembrie 1989”, scrisă de Andrei Ursu (fiul dizidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate) și cercetătorul american Roland O. Thomasson în colaborare cu istoricul Mădălin Hodor. Cea mai valoroasă contribuție a cărții e faptul că prezintă în premieră documente privind identitatea „teroriștilor”, din care reiese că Securitatea „și-a predat armatei majoritatea armelor abia pe 4 ianuarie 1990”, consideră Balkan Insight, conform căruia „baia de sânge care a urmat revoluției din 1989 a fost aproape sigur opera Securității – iar nu, așa cum pretind procurorii militari, rezultatul tirurilor greșite ale revoluționarilor”.
(Andrei Suba, RADOR)
