Cu articole de retrospectivă şi încercări de a descifra ceea ce va urma, presa internaţională ne oferă la sfârşit de an un tablou al lumii diverse în care trăim.
Pentru ziarele din Statele Unite, fie că este vorba de procesul de suspendare iniţiat de legislatorii democraţi din Camera Reprezentanţilor, fie că tema o reprezintă schimbările intervenite în societatea americană, în centrul atenţiei se află preşedintele Donald Trump. Sub titlul „Trump îi marginalizează pe oamenii de ştiinţă şi munca lor”, New York Times scrie că actuala administraţie de la Casa Albă „a diminuat rolul ştiinţei în politică şi în acelaşi timp a pus piedici unor proiecte de cercetare la nivel naţional”. „Efectele acestei tranformări a guvernului federal vor fi resimţite mulţi ani de acum înainte, în situaţia în care sute de experţi pleacă şi multe programe sunt restrânse”, atenţionează cotidianul new-yorkez. Cu referire la cazul care a stat la baza demersului de impeachment, Washington Post relatează că „Trump a redistribuit un tweet în care era divulgat numele presupusului avertizor” care a dezvăluit modul în care preşedintele a condiţionat ajutorul acordat Ucrainei de ajutorul Kievului împotriva unui adversar politic al său. „Secretul identităţii avertizorului a fost menţinut din cauză că legile existente îi apără pe cei care îi acuză pe guvernanţi de fărădelegi”, explică ziarul din capitala americană şi adaugă că „avocaţii spun că acest anonimat îi protejează de răzbunare pe cei care fac dezvăluiri publice şi îi încurajează pe alţii să facă acest pas”.
În vreme ce Statele Unite se lasă consumate de dispute interne, rivalii Americii lansează un amplu exerciţiu militar naval pentru a-şi proiecta sporirea influenţei în Orientul Mijlociu, după cum informează Financial Times despre manevrele ce se desfăşoară în Golful Oman cu participarea Rusiei, Chinei şi Iranului. Jerusalem Post trage concluzia că „Iranul speră că exerciţiile navale vor demonstra că SUA nu sunt o putere mondială”. Deşi „forţele navale iraniene nu pot concura cu cele americane, obiectivul care se află în spatele acestui exerciţiu nu este de a arăta că Teheranul poate intra în confruntare cu SUA”, ci „de a arăta că se poate alia cu alte ţări care doresc şi ele să conteste puterea Americii pe termen lung”, explică publicaţia israeliană. Cu menţiunea că „Actuala strategie militară a Statelor Unite este focalizarea pe înfruntarea Rusiei şi a Chinei”, iar pentru asta „puterea navală este crucială”. Ziarul francez Le Figaro evidenţiază că: „aceste manevre au loc în contextul tensiunilor dintre Iran şi Statele Unite, după retragerea americanilor din acordul nuclear, în timp ce Teheranul se confruntă cu un val de manifestaţii reprimate în sânge, iar în Irak şi Liban influenţa sa este contestată în stradă de mii de persoane”. Şi în timp ce „Israelul se declară gata de o ‘confruntare limitată’ cu Teheranul şi aliaţii săi”, potrivit şefului de Stat Major al armatei israeliene, citat de Le Figaro.
Ziarul rus Kommersant are propria viziune asupra evenimentelor care au marcat anul 2019: „Proclamarea lui Juan Guaido ca președinte interimar al Venezuelei și recunoașterea sa de către țările occidentale; procesele împotriva președintelui american, Donald Trump – mai întâi investigația lui Robert Mueller, apoi impeachementul; operațiunea turcă în Kurdistanul sirian și aprobarea de facto a acestei operaţiuni de către Moscova; succesul lui Boris Johnson în alegerile din Marea Britanie, (precum şi) o nouă confruntare ruso-ucraineană în domeniul gazelor și o înțelegere”. Iar aceste evenimente ar avea „un singur lucru în comun: ambiguitatea chiar și a rezultatului pe termen scurt”, punctează Kommersant.
În ceea ce priveşte a doua putere economică a lumii, Le Monde apreciază că pentru China lui Xi Jinping 2019 a fost „annus horribilis”. Un verdict la care au contribuit „manifestaţiile din Hong Kong, scurgerile de informaţii despre (reprimarea minorităţii uigurilor din provincia) Xinjiang şi confruntarea economică cu SUA”, care „au contribuit la degradarea imaginii Beijingului în lume”, tranşează Le Monde. Totuşi, „turnura autoritară a Chinei constituie o provocare pentru lumea întreagă”, atenţionează Financial Times cu referire la „inflexibilitatea tot mai mare a Beijingului pe scena mondială”.
Confruntată la rândul său cu multiple provocări, Uniunea Europeană îşi prezintă prin vocea preşedintei Comisiei Europene, „cele trei vise”: de „a demonstra că ‘Acordul verde’ este benefic întregii lumi”, de „a ieşi din impasul privitor la politicile migratorii” şi de a „întări moneda euro”, spune Ursula von der Leyen într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica. Cu ochii pe Brexit, cotidianul britanic The Telegraph relatează că premierul „Boris Johnson va prelua personal conducerea negocierilor privind viitoarele relaţii ale Regatului Unit cu UE”. Iar The Guardian notează că pentru a contracara pierderea contribuţiei britanicilor la bugetul UE, Comisia de la Bruxelles ar încerca să reducă cu 50% fondurile europene pentru cei mai săraci europeni şi în acelaşi timp şi-ar propune să suplimenteze finanţarea pentru proiecte de apărare. Citat de ziarul britanic, Jacques Vandenschrik, preşedintele Federaţiei europene a băncilor de alimente, a spus că „proiectul de cheltuieli al executivului european pentru următorii şapte ani constituie un risc nu doar pentru persoanele cele mai vulnerabile, ci şi pentru stabilitatea societăţii mai largi”. Iar The Times scrie despre pericolul mai imediat cu care s-ar putea confrunta cele aproximativ o mie de celebrităţi decorate de guvernul de la Londra de Anul Nou şi ale căror adrese au fost publicate din greşeală. Între cei vizaţi se numără politicieni, cadre militare, vedete şi ofiţeri ai serviciilor de informaţii, precizează cotidianul londonez.
Adriana Buzoianu, RADOR
