Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au inaugurat miercuri, în mod oficial, gazoductul „Turkish Stream”, care va alimenta anual Turcia şi Europa cu o cantitate de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti via Marea Neagră, transmite AFP, citată de Agerpres.
Cu prilejul unei ceremonii organizate la Istanbul, Recep Erdogan a calificat inaugurarea conductei TurkStream drept „un eveniment istoric pentru relaţiile turco-ruse şi harta energetică regională”. „Parteneriatul dintre Rusia şi Turcia se consolidează în toate domeniile în pofida eforturilor celor care se opun”, a declarat la rândul său Vladimir Putin.
Conducta „Turkish Stream” face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.
„Turkish Stream” va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii. Prima linie a conductei „Turkish Stream”, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Inaugurarea conductei „Turkish Stream” vine la cinci ani după ce în luna decembrie a anului 2014, Rusia a anunţat că renunţă la proiectul gazoductului „South Stream”, care urma să permită furnizarea de gaze naturale ruseşti spre Bulgaria, Serbia şi Ungaria, via Marea Neagră, în favoarea proiectului „Turkish Stream”, care prevede construcţia unei conducte de gaze din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră.
Livrările de gaze prin noul gazoduct au început deja, încă de la începutul anului, și din această cauză, cel puțin zilele acestea nu se mai transportă gaze rusești prin gazoductul transbalcanic, cel care traversează Dobrogea, de la Nord la Sud.
Cel mai mare perdant al punerii în funcţiune al conductei de gaze „Turkish Stream” este Ucraina, dar motive de îngrijorare există şi în Uniunea Europeană – noteză cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Dacă la conducta existentă mai adăugăm şi ramificaţiile care sunt în curs de construcţie, atunci noua conductă va avea impact pentru 120 de milioane de oameni. Influenţa rusească se va accentua în primul rând în Serbia, unde firma rusească de stat Gazprom construieşte sistemul de conducte care se va racorda la „Turkish Stream” şi astfel gigantul rusesc îşi va consolida poziţia sa de lider de piaţă. Sistemul de distribuire de gaz este susţinut tot de un holding rusesc împreună cu firma locală Srbiagas. Scopul ruşilor este controlul total al pieţei de gaz şi eliminarea concurenţei. Trebuie menţionat că singurul rezervor subteran de gaze se află în proprietatea unei firme al cărei proprietar majoritar este filiala din Germania a unui consorţiu rusesc. Ungaria speră că prin „Turkish Stream” va putea să renunţe la gazul care soseşte prin Ucraina. Când în noiembrie anul trecut premierul maghiar Orbán Viktor i-a primit rând pe rând pe Vladimir Putin şi pe Recep Tayyip Erdoğan, atunci principalul subiect al discuţiilor a fost gazul şi asigurarea cu energie a Ungariei. Prim-ministrul maghiar urmăreşte să aibă relaţii privilegiate atât cu Moscova cât şi cu Ankara, pentru că speră că astfel i se va lărgi spaţiul de manevră internaţională şi poate să-şi consolideze independenţa faţă de Bruxelles. Dacă la toate acestea mai adăugăm că la Paks se modernizează şi se măreşte capacitatea centralei nucleare tot pe baza unui contract încheiat cu firma rusească Rosatom, atunci este de înţeles îngrijorarea Statelor Unite privind ofensiva rusească în Europa de Sud-Est. Legislativul american este unit în această chestiune şi consideră că atât „Nord Stream-2” cât şi „Turkish Stream” sunt nişte cadouri pentru Putin, ambele slăbesc sancţiunile faţă de Rusia şi prejudiciează Ucraina de o parte din taxele de tranzit. Întrebarea este dacă pe acest motiv Statele Unite vor decide sau nu noi sancţiuni împotriva Rusiei – scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Tot despre conducta „Turkish Stream” scrie şi editorialul ziarului conservator german Die Welt. Articolul subliniează aspectul geopolitic al „axei energetice Moscova – Ankara”. Prin această conductă Rusia a reuşit să dribleze Uniunea Europeană şi a mărit dependenţa economică a unor ţări central şi est europene de gazul rusesc. Din această nouă conductă Turcia profită nu doar din punct de vedere economic, ci şi politic. După cum este cunoscut, guvernul turc şi-a manifestat pretenţia asupra unei părţi a rezervelor de gaze submarine găsite în apropierea Ciprului. Pentru a valorifica această pretenţie, Turcia a avut nevoie de aliaţi împotriva Ciprului, Greciei şi Israelului. De aceea Erdoğan a făcut tot posibilul pentru a se apropia de Putin, chiar dacă Rusia şi Turcia fac parte din alianţe militare diferite – apreciază publicaţia germană.
Székely Ervin
RADOR – 9 ianuarie
