Statele Unite şi Iranul se îndepărtează de perspectiva declanşării unui război, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că Washingtonul nu va răspunde militar la atacurile iraniene cu rachete asupra unor baze americane din Irak, notează Associated Press, subliniind că regiunea se află încă în stare de alertă. USA Today avertizează că adevărata ameninţare o constituie atacurile teroriste şi cibernetice susţinute de Teheran. „Capacitatea Iranului de a purta un război asimetric/…/ este cu mult mai mare decât capabilităţile sale militare convenţionale. Tocmai în această direcţie este cel mai posibil să se concentreze orice răspuns suplimentar din partea Iranului”, subliniază publicaţia americană. Între timp, controversele legate de prăbuşirea avionului ucrainean la câteva minute după decolarea de pe aeroportul din Teheran se amplifică, după ce surse de la Pentagon, citate de Newsweek, au afirmat că avionul a fost lovit, probabil din greşeală, de o rachetă iraniană de fabricaţie rusească. În plus, volatilitatea din regiune ar putea fi complicată de miliţiile irakiene aliniate Iranului, dornice de a lansa diverse atacuri, avertizează Wall Street Journal. În aceste condiţii, NATO s-ar putea implica mai mult în Orientul Mijlociu, susţine secretarul general Jens Stoltenberg, răspunzând apelurilor lansate în acest sens de preşedintele Donald Trump, notează Stars and Stripes. Revista militară americană comentează însă că „nu este deocamdată clar ce anume doreşte Trump de la NATO sau ce ar putea face mai mult alianţa, deja implicată masiv în contracararea agresiunii ruseşti în Europa”.
Europa este şi ea pusă în acest an în faţa unor „provocări formidabile” din punct de vedere geopolitic, după cum constată Washington Post, printr-un articol semnat de fostul premier suedez Carl Bildt. Noua Comisie Europeană trebuie să elaboreze o „politică credibilă pentru integrarea Balcanilor” pentru a nu-şi pierde şi „puţina influenţă pe care o mai are în direcţionarea Serbiei și Kosovo spre o convieţuire dureroasă”. Trebuie, de asemenea, să abordeze relaţiile cu China, pentru a vedea dacă Beijingul va permite vreun progres în probleme importante, cum ar fi acordul privind investițiile aflat în negociere de ani de zile. În privinţa Rusiei, considerată „întotdeauna o sursă de insecuritate”, este de aşteptat să se menţină sprijinul european ferm faţă de Ucraina, însă Kremlinul nu pare „pregătit să facă un pas înapoi de la rezultatele agresiunii sale”. Iar la instabilitatea din Orientul Mijlociu se adaugă şi încingerea atmosferei în estul Mării Mediterane, unde Turcia pretinde „vaste drepturi maritime într-o confruntare cu Grecia și Cipru”, astfel sintetizează Carl Bildt principalele provocări externe ale Uniunii Europene.
În acest context, provoacă îngrijorare „apropierea spectaculoasă”, cum o numeşte La Libre Belgique, dintre preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele rus Vladimir Putin, apropiere demonstrată miercuri şi în domeniul energetic, prin inaugurarea de către cei doi a gazoductului Turkish Stream, destinat să alimenteze Turcia și sud-estul Europei cu gaz rusesc, prin Marea Neagră, cu ocolirea Ucrainei. „Axa energetică Moscova-Ankara – un risc pentru Uniunea Europeană”, titrează cotidianul german Die Welt, explicând că deşi iniţial planurile Europei vedeau în Turcia un partener credibil în chestiunile de securitate energetică, acum, prin noua alianţă energetică, Moscova şi Ankara sunt în măsură să exercite presiuni asupra Uniunii Europene. Sub titlul „Balcanii pe traseul Turk Stream”, Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează că „la prima vedere racordarea la noua conductă pare avantajoasă, însă Moscova şi Ankara obţin astfel accesul la o parte din securitatea energetică a statelor fragile din sud-estul Europei. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze UE, care a pierdut o parte importantă din influenţa sa în regiune după ce preşedintele Macron a spus nu negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord”. Cotidianul german mai avertizează că dacă Bruxelles-ul, Berlinul şi Parisul nu vor juca un rol mai activ în Balcani, „vor fi date la o parte de alte puteri”.
În Marea Britanie, prima pagină a ziarelor continuă să fie ocupată de anunţul neaşteptat al principelui Harry şi al soţiei sale Meghan de a renunţa la funcţiile princiare şi de a deveni independenţi economic. The Guardian scrie că, potrivit informaţiilor existente, niciun membru al familiei regale nu a ştiut de această decizie şi că Harry şi Meghan vor locui atât în Marea Britanie, cât şi în America de Nord. The Sun vorbeşte despre o adevărată bombă de palat pe care o numeşte „Megxit”, detaliind că Regina este supărată, iar ceilalţi prinţi, Charles şi William, sunt „roşii de furie”. The Times prezintă pe larg comunicatul Palatului Buckingham, potrivit căruia „discuţiile cu Harry şi Meghan se află într-un stadiu incipient” şi că „este vorba de o chestiune complicată a cărei rezolvare va necesita timp”. „Harry şi Megan părăsesc funcţia”, titrează şi The Telegraph alături de desenul cotidian al caricaturistului Matt, înfăţişând un angajat al restaurantului Pizza Express, care agaţă un anunţ: „Angajăm foşti duci şi ducese”. (Carolina Ciulu)/cciulu
