În Polonia, judecători din mai multe ţări ale Uniunii Europene au mărşăluit pe străzile Varşoviei, la sfârşit de săptămână, în semn de protest faţă de o serie de recente decizii politice ce vizează justiţia, scrie presa internaţională. „Mii de robe pe străzile din Varşovia, titrează publicaţia Poland In. Demonstraţia, a cărei principală temă a fost „Dreptul la Independenţă, dreptul la Europa”, a fost organizată de asociaţii reprezentând profesioniştii sistemului judiciar, reunind aproape 15.000 de participanţi, detaliază Poland In. Evenimentul a fost o demonstraţie de solidaritate a judecătorilor europeni cu omologii lor polonezi, scrie revista Time, explicând că noile propuneri legislative ale autorităţilor poloneze ar putea accentua marginalizarea Poloniei în UE şi ar putea duce chiar la o eventuală ieşire a ţării din blocul comunitar. Totodată, sute de judecători şi procurori români au semnat o scrisoare de sprijin necondiţionat faţă de colegii lor polonezi, menţionează The Guardian.
În acelaşi timp, la Bucureşti, cei mai înalţi oficiali din România afirmă că au în plan organizarea de alegeri anticipate, consemnează Bloomberg. Fără alegeri anticipate, subliniază publicaţia citată, administraţia liberală minoritară ar putea avea dificultăţi pentru a impune legi, problemele principale fiind cu deficitul bugetar, încetinirea economiei şi îndelungatele blocaje nerezolvate privind infrastructura, asistenţa medicală şi educaţia. Cel mai bun „scenariu” este considerat, pentru moment, organizarea de alegeri parlamentare şi locale în aceeaşi perioadă, în lunile mai-iunie, precizează Agenţia Athens-Macedonian News. Pentru acest an, deşi economia românească va continua să evolueze pe un teren pozitiv, chiar peste media europeană, ar putea exista o scădere a ritmului de creştere, estimează ziarul Capital din Grecia. Riscurile externe au legătură, în principal, cu încetinirea ritmului de creştere economică în Europa de Vest, dar şi cu evoluţiile pe plan global, care ar putea reprezenta un factor de instabilitate pentru economia românească, notează publicaţia elenă.
În Iran, presa semnalează amplele proteste ale populaţiei, după ce forţele armate ale ţării au recunoscut doborârea din greşeală a unei aeronave ucrainene. Iranienii şi-au exprimat furia pentru doborârea avionului şi pentru explicaţiile înşelătoare ale oficialilor lor, în urma tragediei, notează Stars and Stripes. „Ruşine”, apostrofează ziarul local Hamshahri şi critică „inducerea în eroare generală” a populaţiei şi întârzierea Teheranului în a-şi recunoaşte eroarea. Iranul se confruntă cu un val de critici externe, dar şi pe plan intern, după tragedia aviatică, scrie The Wall Street Journal. În plan diplomatic, Franţa, Regatul Unit şi Germania au solicitat Iranului să revină la respectarea deplină a obligaţiilor sale din acordul nuclear şi să se abţină de la orice noi violenţe, notează Le Monde. Londra, Berlinul şi Parisul subliniază în declaraţia lor comună că sunt dispuse să lucreze pentru detensionarea situaţiei şi pentru stabilitatea în regiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat noi sancţiuni vizând Iranul, informează Stratfor. Donald Trump crede în războiul economic, iar elementul esenţial al strategiei sale pentru Iran este reprezentat de sancţiuni, însă acestea condamnă poporul iranian la suferinţă şi, deşi slăbesc sprijinul să faţă de regim, nu îl vor răsturna, deoarece el nu se bazează pe legitimitatea democratică, ci pe legitimarea teologică a unui stat poliţienesc, analizează Diario de Noticias. Tensiunile dintre SUA şi Iran au potenţialul de a genera probleme strategice în zonă, mai ales din perspectiva Irakului, atenţionează Sabah, subliniind că Turcia, care are frontieră comună cu zona de conflict ar putea avea un rol important în rezolvarea acestei crize, ca şi în cadrul activităţilor NATO în Orientul Mijlociu. La rândul său, Rusia s-a declarat dispusă să discute cu SUA despre criza americano-iraniană, dacă Washingtonul va manifesta interes în acest sens, a declarat, pentru RIA-Novosti, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov. Lumea are o problemă foarte importantă de gestionat cu Iranul, şi anume împiedicarea acestuia de a produce arme nucleare, comentează Diario de Noticias. Cu o asemenea capacitate militară, crede ziarul lusitan, regimul iranian ar fi o ameninţare îngrozitoare într-o regiune strategică, nu numai pentru că ar pune în pericol Israelul, ci şi pentru că Israelul, şi cu siguranţă Turcia, Arabia Saudită şi Egiptul ar face orice pentru a deţine acelaşi tip de capacitate militară, într-o escaladare care ar fi tot ceea ce Orientului Mijlociu nu-i este necesar. Orientul Mijlociu continuă să ardă într-un conflict mortal, care a distrus deja Libanul, Siria, Irakul şi Yemenul, şi este de aşteptat să continue să ardă mult după ce buletinele de ştiri se vor îndepărta de acest recent episod, pe care atât Trump, cât şi ayatollahii îl vor îngropa rapid, opinează în ampla sa analiză Diario de Noticias.
Cristina Zaharia
