Eforturile pentru găsirea unei soluţii la criza din Libia, ţară aflată într-un haos generalizat din 2011, după răsturnarea dictatorului Muammar Gaddafi, revin în actualitate prin întâlnirea care se desfăşoară la Moscova, cu participarea liderilor celor două tabere principale din războiul civil libian. Însă, deşi discuţiile înregistrează progrese, nu s-a reuşit încă încheierea unui acord de încetare a focului, constată Reuters. Generalul Khalifa Haftar, comandantul Armatei Naţionale Libiene din estul Libiei, care încearcă să cucerească Tripoli, unde se află un guvern recunoscut internaţional, a cerut mai mult timp de gândire, potrivit agenţiei Ria Novosti. Le Vif aminteşte că armistiţiul a fost anunţat pe data de 8 ianuarie de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și de cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ca semn al ponderii crescute pe care cei doi lideri o au în haosul libian. Acest armistiţiu ar trebui să servească drept preludiu la conferința despre Libia ce urmează a se desfăşura la Berlin, sub egida ONU, după toate probabilităţile, pe data de 19 ianuarie. Comunitatea internațională se teme ca nu cumva conflictul libian să se internaționalizeze şi să degenereze, având în vedere implicarea Turciei pe teritoriul libian, prezența suspectă a unor mercenari ruși și existența unei multitudini de grupări înarmate – în special miliții jihadiste, traficanți de arme și călăuze de migranți, mai scrie Le Vif. În mod special, Europa se teme ca Libia să nu devină o “a doua Sirie”, mai ales în condiţiile în care Uniunea Europeană încearcă să reducă presiunea migratorie la frontierele sale, adaugă ziarul belgian, amintind că în ultimii ani Europa a primit sute de mii de migranți veniți din Siria, dar şi din Libia, iar acest fapt a pus la încercare solidaritatea din cadrul UE și a contribuit la o creștere a populismului.
Iranul se confruntă cu critici din ce în ce mai mari atât pe plan extern, cât şi pe plan intern, constată Wall Street Journal, în timp ce Foreign Policy notează că recunoaşterea de către Teheran a doborârii avionului civil ucrainean a generat ample proteste care pun sub presiune regimul aflat la conducerea ţării. Reprimate de forțele de securitate, protestele provoacă un vid în imaginea de unitate națională pe care regimul a încercat s-o prezinte în fața confruntării cu Statele Unite, în urma asasinării generalului Gărzii Revoluționare, Qasem Soleimani, comentează şi Jornal Economico. În plus, deşi poliția iraniană spune că a dat dovadă de „răbdare” faţă de protestari, înregistrările video ale manifestațiilor arată contrariul, scrie La Libre Belgique. Potrivit Associated Press, imaginile arată foarte clar că autoritățile iraniene au folosit gloanțe reale și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor.
În Europa, premierul croat se plânge că ţara sa „suferă o pierdere de populaţie echivalentă cu pierderea unui oraş mic în fiecare an”, întrucât sute de mii de croaţi profită de libera circulaţie din UE pentru a se muta în Europa de Vest pentru salarii mai mari, scrie The Telegraph. În condiţiile în care o oră de muncă este răsplătită în Croaţia cu puţin sub cinci euro, faţă de 14-16 euro cât se plăteşte în Marea Britanie, Franţa sau Germania, peste 15% din croaţii de vârstă activă aleg să trăiască în ţările din Vest, acesta fiind al doilea cel mai mare procent din blocul comunitar după România, detaliază ziarul britanic. Premierul croat, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Uniunii, speră însă că mai multă finanţare de la Bruxelles şi o integrare mai profundă în blocul comunitar vor creşte nivelul de trai şi vor convinge diaspora să se întoarcă acasă, oprind astfel fuga creierelor, mai scrie The Telegraph.
În Marea Britanie, Regina Elisabeta şi-a dat acordul pentru dorinţa nepotului său, Prinţul Harry şi a soţiei acestuia, Meghan, de a avea o viaţă mai independentă, în viitor, transmite Reuters. În urma discuţiilor de criză, la care au participat membrii familiei regale, monarhul britanic, în vârstă de 93 de ani, a transmis, într-un comunicat că „deşi am fi preferat ca ei să rămână membri deplini ai Familiei Regale, respectăm şi înţelegem dorinţa lor de a trăi o viaţă mai independentă ca familie, rămânând, în acelaşi timp, o parte valoroasă a familiei mele”. Regina a mai precizat că va exista o perioadă de tranziţie, în care cuplul va petrece timp în Marea Britanie şi în Canada, adăugând că mai sunt multe de făcut pentru a finaliza aranjamentele viitoare pentru ducii de Sussex, mai scrie Reuters.
(Carolina Ciulu)
