Discursul anual tradiţional privind Starea Naţiunii rostit miercuri, 15 ianuarie, la ora 12:00, de Vladimir Putin în faţa Adunării Federale şi transmis în direct de posturi de radio şi televiziune va fi al 26-lea la număr din istoria Rusiei contemporane şi cel de-al 16-lea pentru Vladimir Putin.
În mod tradiţional, preşedintele rus prezintă în mesajul anual adresat Adunării Federale, Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului de la Moscova, principalele direcţii de dezvoltare ale statului rus, face o evaluare a situației din țară și prezintă viziunea şefului statului asupra principalelor sarcini trasate pentru viitor.
Evenimentul este programat să înceapă, în mod tradiţional, la ora 12:00, ora Moscovei. Este pentru a doua oară când discursul anual tradiţional privind Starea Naţiunii este rostit în Sala Centrală de expoziţii „Manej”, în prezenţa a circa 1.300 de invitaţi. În anii precedenţi, 2008-2016, preşedintele rus, Vladimir Putin, a rostit discursul său în faţa parlamentarilor în Sala Gheorghievsk, a Marelui Palat de la Kremlin. Pentru prima dată, sala de la Manej a fost folosită pentru aceste eveniment în anul 2018.
Primul preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn, a rostit şase astfel de discursuri anuale tradiţionale privind Starea Naţiunii, Vladimir Putin a rostit – 15, iar Dmitri Medvedev – patru discursuri. Pentru participarea la eveniment au fost acreditaţi circa 900 de jurnalişti din Rusia şi din străinătate. Printre invitaţi se numără membri ai Consiliului Federaţiei, deputaţi ai Dumei de Stat, membri ai Guvernului Rusiei, şefii Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţi ai adunărilor legislative din subiecţii Federaţiei Ruse, şefi ai confesiunilor tradiţionale, personalităţi publice, şefi ai celor mai importante surse de informare în masă etc.
În discursul anual tradiţional privind Starea Naţiunii rostit de preşedintele rus, Vladimir Putin, în faţa Adunării Federale pe 20 februarie, 2019, Putin s-a referit la cele mai importante proiecte naționale, la derularea lor, subliniind atunci că proiectele naţionale sunt construite în jurul cetăţeanului rus, pentru cetăţean şi că este necesar să se acționeze prompt fără ca Rusia să se abată de la sarcinile trasate. Putin a vorbit atunci şi despre indexarea pensiilor, despre măsurile legislative pentru susţinerea familiei, asistenţă medicală. Un alt subiect abordat de preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost cel legat de problemele de mediu şi poluare, de crearea unui sistem rentabil de prelucarea a deşeurilor în Rusia. El sublinia atunci că o problemă dureroasă pentru Rusia este cea a deşeurilor, de care nimeni nu s-a ocupat niciodată. Preşedintele rus, Vladimir Putin, promitea, chiar în debutul mesajului de anul trecut, că intenţionează să se concentreze pe aspectele legate de situaţia internă a Rusiei.
Putin s-a mai referit la puterea executivă din Rusia, la proiectele de dezvoltare socială la nivel federal şi anume la cele naţionale. El sublinia anul trecut că: „Rusia poate să concentreze resurse enorme colosale pentru dezvoltare. Cetăţenii ar trebui să simtă schimbări în mai bine, iar rezultatele vor fi rezumate pe baza evaluărilor cetățenilor, sarcina principală fiind protejarea cetăţenilor şi sprijinirea familiilor. Susţinerea acordată familiei la nivel mondial a fost și va rămâne, în continuare, o rezervă morală importantă. Rusia a intrat într-o perioadă demografică dificilă, iar rata natalității este în scădere şi nu putem să ne împăcăm cu aceasta. Cauzele reducerii natalității sunt unele obiective, dezastrul a început încă din timpul războiului (avea în vedere cel de-al Doilea Război Mondial n.r.) şi nu ar trebui să ne împăcăm cu acest fapt. Pe la începutul anului 2000, am reuşit să depăşim uşor tendinţele negative. Rusia o poate face din nou”.
Putin a cerut în discursul susţinut în anul 2019 să se pună în deplină ordine mecanismul de reciclare a deșeurilor menajere. El s-a referit la veniturile cadrelor didactice, a medicilor, cerând ca acestea să fie majorate. Anul trecut, Rusia avea peste 40 de milioane de bugetari. Putin a mai vorbit despre creşterea ecnomică şi a indicatorilor macroeconomici, securitatea financiară a Rusiei, rezervele valutare şi în aur ale Rusiei, datoria externă. El a trasat priorităţile majore ale economiei Rusiei: creşterea productivităţii muncii, creşterea exporturilor, din care nu fac parte materiile prime, ameliorarea climatului mediului de afaceri şi anularea restricţiilor ce vizează economia, precum şi instruirea cadrelor.
Putin s-a referit şi la faptul că în Rusia există oportunităţi istorice de dezvoltare a mediului de afaceri, în special din domeniul IT. În ceea ce privește complexul militar şi industria din domeniul apărării, Putin a spus, anul trecut, că este necesar să se mărească producția autohtonă. Preşedintele rus a cerut ca legislaţia rusă să fie adaptată la realitatea tehnologică. Președintele a ordonat Guvernului Rusiei să creeze un mediu confortabil pentru investițiile în start-up-urile tehnologice, oportunităţile de mediu, s-a referit la relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană şi Statele Unite, la dezvoltarea tehnologiilor.
El a vorbit despre Statele Unite care încalcă în mod demonstrativ prevederile Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin amplasarea sistemelor terestre de lansare a rachetelor Aegis Ashore în Europa, în România şi Polonia. „Statele Unite au ignorat în mod flagrant prevederile Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin amplasarea de sisteme terestre de lansare a rachetelor în România şi Polonia. Mai întâi, SUA au început să dezvolte şi să utilizeze rachete cu rază de acţiune intermediară pe care în mod înşelător le-au catalogat drept ţinte pentru apărarea antirachetă. Apoi, au început să amplaseze lansatoare MK-41 în Europa, capabile să utilizeze rachete Tomahawk cu rază de acţiune intermediară. Prin toate acestea, Statele Unite au ignorat în mod flagrant dispoziţiile cuprinse din articolele 4 şi 6 ale Tratatului INF”, afirma Putin.
Vladimir Putin a prezentat cele mai noi modele de armament rusesc, în timpul discursului de anul trecut, referindu-se, totodată, la instalarea lansatoarelor terestre MK-41 în cadrul Sistemului Aegis Ashore din Europa pentru presupuse sarcini antirachetă. Rusia susţinea că aceste lansatoare permit utilizarea în scop ofensiv a rachetelor de croazieră Tomahawk.
„Rusia nu intenţionează să amplaseze prima rachetă cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa, pentru că aceasta contravine prevederilor Tratatului INF”, a amintit atunci preşedintele rus, Vladimir Putin, citând din tratat. „Din momentul semnării Tratatului INF s-au produs suficiente modificări, în mod special multe state dezvoltă armament cu rază scurtă şi medie de acţiune, în timp ce Moscova şi Washington-ul nu dezvoltă acest tip de armament”, preciza Putin.
În opinia lui Putin, Rusiei trebuia să i se spună de la bun început că este necesară semnarea unui nou tratat şi nu să se inventeze pretexte pentru a suspenda tratatul. Trebuia să se acţioneze în mod corect, iar SUA sunt cele care mai întâi încalcă Tratatul INF, iar apoi demarează procesul de suspendare a tratatului, a spus preşedintele rus, Vladimir Putin.
El s-a referit la relațiile egale şi reciproc avantajoase ale Rusiei cu China, care servesc drept un important factor stabilizator în problemele globale, în asigurarea securității în zona Eurasia şi constituie un exemplu de cooperare fructuoasă în domeniul economic.
El a susţinut că Rusia acordă o mare atenție şi descoperirii potențialului unui parteneriat strategic deosebit de privilegiat cu India. Rusia va continua să dezvolte dialogul politic și cooperarea economică cu Japonia, susţinea el. „Suntem gata să căutăm împreună condiţii reciproc avantajoase pentru încheierea unui tratat de pace. Intenţionăm să dezvoltăm cooperare şi cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Sperăm că din partea Uniunii Europene, țările cele mai importante din Europa vor lua în continuare măsuri reale pentru restabilirea relațiilor politice și economice normale cu Rusia” a declarat atunci Putin.
Putin reitera că în Rusia a început producția în serie a complexului „Avangard”, cu care urma să fie dotat primul regiment al Forțelor Strategice de Rachete.
El a vorbit despre o serie de teste ale unei rachete intercontinentale grele şi cu o putere fără precedent „Sarmat”. El a prezentat noile sistemele laser „Peresvet” și complexele de aviație cu rachete hipersonice „Kinjal” care au caracteristici unice.
În luna decembrie 2019, toate sistemele „Peresvet” livrate Forțelor Armate au intrat în regim de luptă. Putin a vorbit atunci despre continuarea activităţii de extindere a infrastructurii de bazare a avioanelor MiG-31 echipate cu rachete „Kinjal”, despre testele rachetei de croazieră cu rază de acțiune nelimitată şi cu sistem de propulsie nucleară „Burevestnik”, precum și a vehiculului subacvatic fără pilot „Poseidon”, despre un alt produs promițător nou, la care se lucrează cu succes şi care va fi finalizat, cu siguranţă, la termen, şi anume racheta hipersonică „Zircon” cu o viteză de zbor de aproximativ nouă paşi, cu o distanță de peste o mie de kilometri, capabilă să atingă atât ţinte marine, cât şi terestre. Folosirea acesteia este prevăzută de către transportatorii pe mare, nave de suprafață, dar și submarine, inclusiv cele deja fabricate și construite pentru sistemele de rachete de înaltă precizie „Kalibr”./vdraguta/lbadiu
(Agenţia de presă TASS – 15 ianuarie)
