Situaţia din Iran şi relaţiile republicii islamice cu Occidentul se menţin în atenţia presei internaţionale. La Bruxelles, Marea Britanie, Franţa şi Germania au declanşat un mecanism de reglementare a diferendelor, prevăzut în textul acordulul nuclear iranian, anunţă revista Time. Miniştrii de Externe ai celor trei ţări europene încearcă astfel să constrângă Teheranul să revină la respectarea angajamentelor sale de limitare a activităţilor nucleare, detaliază The Wall Street Journal. Moscova a criticat demersul europenilor, afirmând că se teme de o nouă escaladare a tensiunilor, adaugă Le Figaro. La rândul său, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, citat de agenţia iraniană Fars News, a criticat decizia celor trei pentru lipsa de curaj în a înfrunta intimidările şi politicile unilaterale ale SUA, amintindu-le că singura cale de rezolvare a situaţiei este de a acţiona independent de ceea ce dictează Washingtonul. În acelaşi timp, autorităţile iraniene au anunţat o serie de arestări în cazul doborârii avionului ucrainean, informează IRNA. Iranul încă nu a răzbunat moartea lui Soleimani, opinează The Atlantic. Cu timpul, Statele Unite, Israelul şi aliaţii lor – ca şi toţi cei despre care se crede că periclitează strategia regională a Iranului – se vor confrunta cu riposte, deşi, cel mai probabil, ele vor fi sub forma unor operaţiuni sub acoperire, mai greu de depistat ca venind din partea Teheranului. Într-un fel, crede The Atlantic, se va reveni la vechi obişnuinţe de felul bombardamentelor, asasinatelor şi altor asemenea tactici. Totuşi, criza economică temperează pofta Iranului de a se angaja în luptă, conducătorii republicii islamice temându-se de furia publică generată de o economie în picaj şi de ameninţarea unor noi sancţiuni, crede The New York Times.
Presa internaţională îşi concentrează atenţia şi asupra unor teme economice. Noul comisar european al comerţului, Phil Hogan, efectuează o vizită de câteva zile la Washington, cu misiunea de a împiedica administraţia Trump să distrugă economia europeană, anunţă The New York Times. Dată fiind situaţia în care relaţiile transatlantice sunt deja la un nivel scăzut, iar lista motivelor de supărare reciprocă între SUA şi UE continuă să se lungească, Hogan va încerca să-şi convingă omologii americani că Europa şi SUA ar trebui să conlucreze pentru a ţine în frâu China, în parte prin refacerea OMC, scrie The New York Times. Şi chiar dacă nimeni nu se aşteaptă la o izbândă majoră, există unele speranţe că această vizită ar putea semnala începutul unei îmbunătăţiri treptate a relaţiilor comerciale – speră ziarul american.
La rândul său, China a anunţat că excedentul său comercial vizavi de SUA, temă de aprinse tensiuni bilaterale, a scăzut în 2019, într-un an de război comercial, informează Les Echos. În mod surprinzător, disputa Washingtonului cu Beijingul a redus deficitul comercial al SUA cu China, deşi producătorii chinezi încă exportă mult mai mult în SUA decât SUA în China, remarcă The Wall Street Journal. În acelaşi timp, decizia preşedintelui Donald Trump de a programa o ceremonie de semnare a acordului comercial dintre SUA şi China, în timp ce negocierile continuă, e considerată un semn că el intenţionează de fapt să-şi proclame victoria în războiul comercial acum, când se gândeşte la realegerea sa, notează The Washington Examiner. Evenimentul va avea loc, deşi Casa Albă afirmă că acordul, convenit iniţial în octombrie trecut, încă mai are de urmat cel puţin o etapă înainte de finalizare, rămânând de negociat probleme majore cum ar fi comerţul digital, subvenţionarea afacerilor chineze şi piratarea companiilor americane, detaliază The Washington Examiner.
În Europa de Est, autorităţile nu sunt îngrijorate că ţările din regiune ar putea fi afectate de o încetinire a creşterii economice a celor mai mari parteneri comerciali ai lor din Vest, scrie Bloomberg, considerând că legăturile cu baza de producţie a Uniunii Europene nu sunt singurul lucru care ar menţine economiile est-europene într-o expansiune mai rapidă decât în zona euro. Citat de Bloomberg, ministrul român al Finanţelor, Florin Cîţu, afirmă că „După modul în care am construit bugetul pentru 2020, cu mai multă atenţie la investiţii, nu ar trebui să fim afectaţi”. Această încredere este susţinută de proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional care, deşi şi-a redus prognoza de creştere pentru 2020 în zona euro, în ultima sa perspectivă economică mondială a crescut estimarea pentru Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, analizează Bloomberg. Aripa estică a Europei a depăşit Vestul, deoarece ţările foste comuniste au profitat de investiţiile străine pentru creşterea productivităţii, rămânând surse ieftine de forţă de muncă pentru lanţurile de producţie occidentale. Totuşi, această dinamică a început să se schimbe, pe măsură ce creşterile cu două cifre ale salariilor sporesc consumul, veniturile fiscale şi investiţiile”, punctează Bloomberg.
Cristina Zaharia
