Încă de la începuturile aviației, inventatorii s-au străduit să creeze mașinării care să zboare la fel de agil, de rapid și grațios ca păsările. Acest vis s-a apropiat puțin de realitate joi. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au anunțat că au studiat cu atenție aripile cadavrelor de porumbei pentru a crea „PigeonBot”, un fel de dronă cu aripi formate din 40 de pene de pasăre adevărate.
„Inginerii aerospațiali și de materiale pot începe acum să regândească cum să proiecteze și să construiască aripi și materiale care să se transforme la fel de abil cum o fac păsările”, a spus David Lentink, profesor de inginerie mecanică la Stanford și autor al două articole despre rezultatele acestui studiu apărute în publicaţiile „Science” şi „Science Robotics”. Toate animalele cu patru membre, inclusiv dinozaurii, provin de la un strămoș cu cinci degete la capătul membrelor sale, care, de-a lungul timpului, au devenit mâini, labe, aripioare sau aripi.
Păsările de astăzi, ca porumbeii, au păstrat trei degete. Când au studiat aripile acestora, cercetătorii au observat că încheieturile și degetele lor le permit să controleze cu exactitate poziția penelor și anvergura aripilor lor. În timpul testelor de zbor, folosirea încheieturii și a degetelor a declanșat viraje strânse și precise, dovadă că păsările folosesc în principal aceste degete pentru a-şi dirija zborul, spun cercetătorii.
De asemenea, ei au descoperit modul în care păsările își adaptează aripile în zbor: penele adiacente se pot lipi împreună cu o microstructură funcțională ca Velcro (o încheietoare care constă din două suprafețe: una de nylon și una de pâslă. Suprafața de nylon este compusă din cârlige minuscule, iar pâsla din bucle minuscule; atunci când cele două suprafețe sunt suprapuse, cârligele se agață în buclele pâslei, făcând separarea lor relativ dificilă. pentru a face călătoria mai fluidă – n.tr.). Aceste pene se agață între ele atunci când aripa se extinde și se detașează din nou când se contractă, făcând-o mai rezistentă la turbulențe.
Cercetătorii au observat la mai multe specii de păsări structuri similare, cu excepția bufnițelor, care pot zbura mai liniștit. Aceste structuri asemănătoare lui Velcro, cunoscute sub numele de „lobate cilia” ar putea avea o gamă largă de utilizări, de la domeniul medical până la cel aerospațial, ceea ce reprezintă pentru dl.Lentink și colegii săi multe surse de inspirație pentru cercetări viitoare./rcostea
(www.lefigaro.fr – 17 ianuarie)
