Au trecut trei ani şi o zi de la preluarea oficială a funcţiei de preşedinte al Statelor Unite ale Americii de către Donald Trump, iar astăzi (marţi) se va declanșa în Senatul american procedura de demitere a preşedintelui, aşa numitul impeachment. Potrivit prevederilor Constituţiei americane, acest for compus din 100 de membri are dreptul exclusiv de a decide dacă preşedintele american poate să rămână sau nu în funcţie. Aşteptările sunt mari, chiar dacă analiştii sunt de acord că majoritatea republicană va garanta pentru Donald Trump finalizarea la termen a mandatului său. Pentru demiterea preşedintelui ar fi nevoie de 67 de voturi, iar grupul parlamentar al republicanilor are 53 de membri, în consecinţă 20 de senatori republicani ar trebui să voteze cu opoziţia, ceea ce practic este exclus. Din acest motiv, preşedintele privește cu seninătate desfăşurarea evenimentelor Potrivit planurilor din Casa Albă, după prima zi a dezbaterilor, președintele va pleca în Elveţia, la Davos, pentru a participa la forumul economic şi va ține un discurs despre succesele economice americane şi tratatele semnate cu China. Potrivit informaţiilor presei însă, Donald Trump nu va scăpa ocazia ca să vorbească şi despre contracandidaţii săi din Partidul Democrat.
Înainte de declanşarea procedurii, toată lumea urmăreşte cu atenţie ce reguli va propune pentru dezbatere liderul grupului parlamentar republican, Mitch McConnell. Acesta însă nu şi-a dezvăluit încă propunerea de regulament pentru această dezbatere excepţională. Pentru adoptarea regulamentului este nevoie de majoritate absolută, deci de 51 de voturi. Sunt multe speculaţii în presa americană, dacă se vor găsi 3 senatori republicani care să voteze cu democraţii şi astfel să-l oblige pe Mitch McConnell, senatorul de 77 de ani care reprezintă statul Kentucky în camera superioară a parlamentului, să propună un regulament consensual. Problema cheie este dacă regulamentul va permite sau nu ascultarea martorilor şi examinarea noilor probe apărute după data de 18 decembrie, atunci când Camera Deputaţilor s-a pronunţat în favoarea demiterii preşedintelui. Veteranul senator McConnell este supus unor presiuni venite din diferite părţi. Nu doar senatorii din Partidul Democrat încearcă să-și impună punctul de vedere în favoarea ascultării martorilor, dar şi membrii mai moderaţi ai Partidului Republican, care nu sunt neapărat adepţii lui Donald Trump, vor o dezbatere amplă. În schimb, linia dură a Partidului Republican se aşteaptă ca Mitch McConnell să dea dovadă de loialitate față de Casa Albă.
Forul legislativ este presat de timp nu doar pentru că preşedintele ar dori să încheie cât mai repede acest episod neplăcut. La data de 4 februarie, Donald Trump va rosti în faţa Congresului raportul său anual despre situaţia ţării şi ar dori ca până la acel termen procedura de impeachment să fie închisă. Pe de altă parte, patru dintre senatorii democraţi sunt încă în cursă pentru a fi contracandidaţii lui Trump la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Întrucât la data de 3 februarie în Iowa vor fi prealegeri regionale, şi aceștia și-ar dori să fie prezenţi, iar dacă procedura de impeachment nu va fi finalizată, atunci trebuie să rămână la Washington.
Înainte de decizia finală Senatul va sta în şedinţă timp de 6 zile, câte 12 ore pe zi, având pe ordinea de zi doar impeachment-ul. Se presupune că Mitch McConnell va încerca să limiteze timpul alocat unui vorbitor, precum şi numărul întrebărilor pe care senatorii le pot adresa reprezentanţilor acuzării, respectiv apărării. Chiar şi în aceste condiții, există şanse pentru încheierea procedurii în două săptămâni doar dacă se va reuşi evita audierea martorilor. Dacă nu se va întâmpla aşa, atunci nu se poate estima când se va adopta decizia finală. Republicanii ameninţă că pentru fiecare martor al opoziţiei, vor solicita audierea unor martori ale căror declaraţii ar putea să fie neplăcute pentru democraţi, ca de exemplu Joe Biden şi fiul acestuia Hunter Biden.
Pe parcursul dezbaterilor – invocându-se motive legate de securitate – în clădirea Capitolium-ul au fost întroduse reguli foarte stricte. Mişcarea jurnaliştilor a fost limitată. Acestora nu le este permis ca nici pe durata pauzelor să se întâlnească cu politicieni. Mai mulţi analişti cred că tocmai acest scop a fost urmărit prin înăsprirea regulilor.
Székely Ervin, Rador
