La data de 19 februarie în Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare. Întrebarea care-i frământă pe analişti este dacă formaţiunea de extremă dreapta condusă de Marian Kotleba, Partidul Popular Slovacia Noastră (LSNS) va putea sau nu să intre în noul guvern. În ultima perioadă LSNS a crescut spectaculos în sondaje şi după unele măsurători nu este exclus să termine pe primul loc. Coaliţia de guvernământ pierde treptat din popularitate şi se pare că minoritatea maghiară nu va mai fi reprezentată în legislativ.
Fenomenul care-i îngrijorează cel mai mult pe liderii partidului de guvernământ Smer (Direcţia Socialdemocraţie) este migrarea simpatizanţilor partidului înspre formaţiunea de extremă dreapta LSNS condusă de Marian Kotleba. Potrivit celor mai recente sondaje, Partidul Popular Slovacia Noastră ar primi 13,6% din voturi, în timp ce Smer a scăzut la 18,7%. Mai mulţi analişti – citaţi de publicaţia slovacă de limba maghiară Új szó – sunt de părere că explicaţiile simple şi simpliste ale lui Kotleba, precum şi promisiunea acestuia că va face ordine, au devenit mai atractive pentru electoratul populist al partidului Smer, decât ezitarea partidului de guvernământ. Rezultatul bun al LSNS poate fi explicat şi prin faptul că în trecut sondajele au subestimat sprijinul real al acestui partid.
Smer este în continuare umbrit de scandalurile de corupţie, precum și de uciderea jurnalistului de investigaţii Ján Kuciak şi a logodnicei acestuia Martina Kušnirová în luna februarie a anului 2018. Deşi instanţa a stabilit că omorul a fost comis de către doi ucigaşi plătiţi de un om de afaceri care era vizat de articolele lui Kuciak prin care a demascat presupuse acte de corupţie, totuşi opinia publică a rămas cu impresia că socialdemocraţii ar fi implicaţi în lichidarea jurnalistului. Coaliţia de guvernământ a fost afectată şi de un scandal recent. Acum câteva zile ministrul mediului, Solymos László din partea formaţiunii maghiaro-slovacă Híd-Most a fost nevoit să demisioneze după ce, aflându-se în stare de ebrietate, a făcut scandal într-un restaurant din Bratislava şi l-a bătut pe un angajat al unităţii. De altfel, în Slovacia astfel de incidente nu sunt rare. Fostul preşedinte al Partidului Naţional Slovac, Jan Slota a avut scandaluri similare, motiv pentru care parlamentul a retras imunitatea parlamentară pentru cazurile în care aleşii comit contravenţii.
Posibile coaliţii
Şi liderii Smer simt că au mari probleme, de aceea un cunoscut deputat al partidului de guvernământ, Eric Tomas într-o emisiune televizată a făcut apel la membrii partidului „să nu dezerteze” din formaţiunea politică şi a promis că socialdemocraţii nu vor intra în coaliţie cu LSNS.
Potrivit sondajelor, o coaliţie între stânga moderată şi extrema dreapta ar fi nepopulară. 67% dintre cei chestionaţi au declarat că nu ar sprijini o asemenea de alianţă. Nici membrii Smer nu agrează o astfel de coaliţie, 60% dintre aceștia sunt împotriva cooperării cu extrema dreapta.
În urma acestor critici preşedintele LSNS, Marian Kotleba încearcă să-și nuanţeze retorica. În continuare are un discurs pro-rusesc şi face declaraţii rasiste la adresa minorităţii rome, dar nu mai vrea să scoată ţara din Uniunea Europeană şi din NATO şi nu mai îmbracă uniforma fostei organizaţii Garda Hlinka (este vorba despre o organizaţie naţionalistă din timpul celui de-al doilea război mondial, similar cu Garda de Fier din România n. r.). De altfel, Kotleba este un mare admirator al premierului maghiar, Orbán Viktor şi nu ratează nici o ocazie să laude politica antiimigraţionistă a liderului Fidesz. Kotleba, i-a scris în urmă cu câţiva ani şi o scrisoare lui Orbán în care lăuda politica acestuia şi i-a propus „să-şi unească forţele împotriva duşmanului comun” – făcând referire la imigranţi.
Potrivit sondajelor, în urma LSNS urmează două partide liberale: alianţa dintre Slovacia Progresistă şi Spolu, precum şi formaţiunea politică Pentru Oameni (Za Ludi). Dacă liderii Smer nu vor să intre în coaliţie cu Kotleba, atunci vor fi nevoiţi să creeze o guvernare social-liberală. Cel mai probabil că majoritatea parlamentară nu poate fi asigurată decât pentru un guvern format din 4-5 partide ceea ce înseamnă – potrivit opiniei analiştilor – că va urma o guvernare instabilă în care partenerii se pot şantaja reciproc unii pe alţii cu ieşirea din coaliţie.
Conform sondajelor de opinie, cele două partide ale comunităţii maghiare Híd-Most şi Alianţa Comunităţii Maghiare (apropiată de Fidesz din Ungaria) separat nu ar obţine fiecare câte 5% din voturi, procent care reprezintă condiţia intrării în legislativ. Din cauza disputelelor dintre cele două formaţiuni însă nu este posibilă o alianţă electorală între acestea.
Székely Ervin, Rador
