Preocupările legate de propagarea infecţiilor cu coronavirusul venit din China ţin capul de afiş în presa internaţională, întrecând teme precum Brexitul, care se apropie cu paşi mari, sau procesul de impeachment din Statele Unite.
Agenţia de presă chineză Xinhua relatează că pe fondul creşterii numărului de îmbolnăviri, Biroul politic permanent al Partidului Comunist al Chinei, prezidat de preşedintele Xi Jinping a luat măsuri categorice, trimiţând personal medical suplimentar în provincia Wuhan şi coordonând resursele medicale civile şi militare. În plus, „în pofida sărbătorii Festivalului primăverii, prilejuită de Anul Nou chinezesc, fabricile se iau la întrecere cu timpul pentru a produce măştile şi echipamentul de protecţie necesare”, adaugă agenţia Xinhua, cu menţiunea că sărbătoarea ar putea fi prelungită pentru „a limita răspândirea epidemiei”. Le Figaro notează că „recunoaşterea (gravităţii situaţiei) este remarcabilă pentru un regim adept al secretului”, iar „convocarea (structurilor superioare de partid) în prima zi a Anului Şobolanului semnalează neliniştea preşedintelui în faţa misteriosului virus” care a ucis deja mai mult de 50 de persoane şi „a contaminat aproape 2000, în 30 de provincii”. În acelaşi timp, măsurile de gestionare centralizată a crizei „marchează asumarea dosarului de către ‘împăratul roşu'”, punctează Le Figaro. New York Times este de părere că deşi „Xi Jinping a răspuns cu promptitudine la cea mai recentă urgenţă a sănătăţii”, „eforturile guvernului sunt marcate de birocraţie şi lipsa transparenţei”, aceasta fiind o „bătălie care l-ar putea umili pe omul forte al Chinei”. Totuşi, din Belgia, cotidianul Le Soir ne linişteşte că deşi coronavirusul „este mai contagios decât virusul care a stat la baza Sindromului respirator acut sever” (soldat cu 774 de decese în lumea întreagă), actualul virus nu este la fel de puternic.
Atente în continuare la procesul care în curând se va materializa prin ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ziarele străine relatează că acordul privind Brexit a fost semnat de către preşedinţii instituţiilor europene. Documentul se află acum la Parlamentul European „pentru a fi ratificat în 29 ianuarie”, acesta „fiind ultimul pas în procesul care va oficializa plecarea Marii Britanii din UE în 31 ianuarie, după mai bine de trei ani de negocieri dificile şi dezbateri acrimonioase în partea britanică”, scrie La Libre Belgique. Acesta nu este însă finalul, menţionează cotidianul belgian, întrucât Londra şi Bruxellesul urmează să înceapă la sfârşitul lunii februarie negocierile privind noua lor relaţie, inclusiv un acord de liber schimb. De la Londra, citat de The Guardian, ministrul britanic al Brexitului afirmă că Regatul Unit îşi va stabili obiectivele pentru aceste negocieri la începutul lunii februarie. Cu menţiunea că acest portofoliu va înceta să existe odată cu ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, The Guardian remarcă tonul „mai moderat decât al altor colegi (ai ministrului) care insistă că Regatul Unit nu va încerca să obţină nicio coordonare cu UE după Brexit”. Concret, actualul ministru britanic pentru Brexit a susţinut că „Regatul Unit şi UE vor putea negocia un acord cu tarife zero şi cote zero chiar dacă Marea Britanie insistă asupra unui anume nivel de divergenţă în planul reglementărilor”, punctează cotidianul londonez. Pe de altă parte însă, The Times notează că preşedintele Trump „îi întunecă ziua cea mare” premierului britanic Boris Johnson, pe care „îl avertizează că se îndreaptă spre un război diplomatic” cu liderul de la Casa Albă din cauza planurilor de a acorda acces firmei chinezeşti de telecomunicaţii Huawei la reţeaua de telefonie 5G a Marii Britanii. De altfel, SUA ameninţă şi Uniunea Europeană cu represalii, pentru impunerea unei taxe pe carbon, relatează Financial Times.
Pentru ziarele americane, tema predilectă rămâne procesul de impeachment împotriva preşedintelui Donald Trump. Avocaţii care îl reprezintă pe preşedinte au afirmat că „nu există dovezi că el l-ar fi împins pe preşedintele Ucrainei să deschidă o anchetă împotriva adversarului său politic, în schimbul asistenţei” (americane), scrie Wall Street Journal. „Democraţii cer anularea alegerilor”, acuză juriştii care îl reprezintă pe Trump la procesul de suspendare, citaţi de New York Times, iar Financial Times constată că apărarea preşedintelui „argumentează că demiterea (acestuia) ar submina democraţia americană”. Washington Post menţionează că în „ceea ce pare a fi o ameninţare voalată”, Trump a afirmat că principalul reprezentant al acuzării, democratul Adam Schiff „nu a plătit preţul” pentru impeachment. Totuşi, opinia alegătorilor pare a fi destul de clară, dacă este să dăm crezare celui mai recent sondaj Fox News publicat de USA Today, care arată că „jumătate din alegătorii înregistraţi şi majoritatea celor independenţi cred că Senatul ar trebui să-l condamne pe preşedintele Donald Trump la procesul de impeachment şi să-l destituie”./abuzoian/fmatei/aionescu
Adriana Buzoianu, RADOR
