Plecarea Regatului Unit din UE devine în fine realitate, după cum consemnează presa internaţională. „Eurodeputaţii britanici şi-au luat adio de la Parlamentul European”, iar „în consiliul statelor membre, microfonul care revenea Regatului Unit a tăcut”, scrie EUobserver. De la Londra, The Times relatează că „eurodeputaţii britanici au fluturat steagul despărţirii”, dar se întreabă dacă nu cumva este doar un „la revedere” şi pe curând. Mai puţin impresionat, The Telegraph face rezumatul celor „47 de ani de tortură ai Marii Britanii” în UE. „Regatul Unit a fost printre primele ţări care a aderat la Uniunea Europeană, dar este prima care se retrage”, notează cotidianul consevator şi opinează că „plecarea a fost doar o chestiune de timp”. În plan concret, The Guardian observă că „Economia britanică se apropie de un punct de cotitură în ajunul ieşirii” din blocul comunitar, pe fondul creşterii încrederii după trei ani şi jumătate de incertitudini ca urmare a votului pentru Brexit, însă „programul strâns de negociere a unui acord comercial ar putea dăuna redresării economiei”, atenţionează publicaţia de pe malurile Tamisei. Oricum, „Marea Britanie nu se poate baza pe o relaţie specială” cu Statele Unite, consideră Financial Times, evidenţiind că, deşi Boris Johnson a înfruntat Washingtonul în privinţa firmei Huawei, premierul britanic are extrem de mare nevoie de un acord comercial cu americanii. Însă, după cum notează Washington Post, „luna de miere dintre Trump şi Boris s-a încheiat”. Deloc entuziasmaţi de ceea ce va urma, scoţienii se pronunţă majoritar, în primul sondaj din ultimii cinci ani, pentru independenţa faţă de Londra, informează The Scotsman. Iar în Irlanda de Nord, care „a votat cu aproape 56% pentru rămânerea în UE, Brexitul a făcut să reapară spectrul unei reveniri a violenţelor iscate de grupurile paramilitare”, atenţionează Le Figaro. Pentru blocul comunitar, Brexitul „va lăsa o gaură financiară de 12 miliarde de euro începând din 2021”, iar „soluţia preconizată este creşterea contribuţiei statelor membre şi în acelaşi timp reducerea unor fonduri din politicile tradiţionale ale UE”, evidenţiază Le Soir. Le Monde este de părere că pentru europeni, Brexitul este o „necunoscută geopolitică”, iar Bruxelles-ul „doreşte să limiteze impactul ieşirii Regatului Unit şi tentaţia acestuia de a juca rolul cavalerului singuratic în plan diplomatic”. În încercarea de a da o notă mai puţin dramatică despărţirii, Die Zeit îşi întreabă cititorii „Ce le place la Marea Britanie”, propunându-şi să găsească „o mie de motive bune pentru a iubi” Regatul Unit şi subliniind că „nu orice relaţie bună are nevoie de un contract de căsătorie”.
O altă temă de intensă preocupare în ultimele zile, epidemia cu noul coronavirus se menţine în atenţia presei internaţionale. Din China, agenţia de presă Xinhua relatează că universitatea cea mai prestigioasă a ţării, Tsinghua, este pe punctul de a obţine un vaccin împotriva coronavirusului. Pentru a bloca răspândirea infecţiei, „Rusia îşi închide frontiera cu China”, relatează Financial Times. Ziarele din Italia dau detalii despre nava de croazieră blocată în portul Civitavecchia pe baza suspiciunii că doi din pasagerii vasului ar fi infectaţi, însă agenţia italiană Ansa relatează că primele teste exclud prezenţa coronavirusului la bordul navei cu aproximativ 6.000 de turişti, care făcuse escale la Marsilia, Barcelona şi Palma de Mallorca. Din Franţa, Liberation scrie că Air France îşi suspendă cursele aeriene spre China până în 9 februarie şi că în general „ţările se zbat să-şi protejeze cetăţenii, sporind filtrele”, după cum constată USA Today, în vreme ce New York Times este de părere că „lumea plăteşte preţul dictaturii din China”. Este în orice caz „un test delicat pentru atotputernicul partid comunist chinez”, estimează Le Soir şi punctează că „între cenzură, propagandă şi capacitate puternică de acţiune, partidul ştie că trebuie să-şi păstreze încrederea populaţiei”. Totuşi, după cum scrie Financial Times, deşi „noile virusuri sunt o ameninţare, experţii previzionează că vechiul duşman reprezentat de gripă va fi cel mai mortal”.
Presa americană şi nu numai continuă între timp să fie acaparată de meandrele procesului de destituire a preşedintelui Trump. „Prin presiunile exercitate pentru blocarea audierii unor martori, Partidul Republican trimite procesul spre un final rapid”, remarcă New York Times, cu menţiunea că „unii republicani au lucrat agresiv pentru minimalizarea dezvăluirilor făcute de fostul consilier pentru securitate naţională John Bolton”, în vreme ce „avocaţii preşedintelui au argumentat că orice face un preşedinte pentru a fi reales este ‘în interesul public'”. Washington Post îl citează pe avocatul fostului consilier naţional John Bolton, care spune că volumul scris de acesta „nu conţine materiale clasificate”, aşa cum susţine Casa Albă, şi că Bolton „se pregăteşte să fie citat ca martor”. În orice caz, în opinia legislatoarei democrate Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor şi iniţiatoarea impeachmentului, „Trump nu poate fi exonerat dacă senatorii nu citează martori”, întrucât „nu poţi fi achitat dacă nu treci printr-un proces. Şi nu există un proces fără martori şi documentaţie”, consemnează USA Today./abuzoian/rlambru
