În continuare preocupată de propagarea infecţiilor cu coronavirus, presa internaţională îşi îndreaptă totodată atenţia asupra foarte agitatei scene politice americane.
Agenţia de presă chineză Xinhua informează că „numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus în China a depăşit 20.000, iar decesele provocate se ridică la peste 400”. Xinhua recunoaşte că reacţia Chinei a evidenţiat „lipsuri şi deficienţe”, dar subliniază că „puţine ţări ar putea lua măsuri atât de prompte şi hotărâte pentru limitarea răspândirii epidemiei” şi „încă mai puţine ar putea aloca resurse pentru oamenii cei mai loviţi, într-un timp atât de scurt, cum s-a întâmplat cu construirea spitalului cu o capacitate de 1.000 de paturi în doar 10 zile”. The Guardian remarcă însă lipsa preşedintelui chinez Xi Jinping din prim-planul luptei guvernului de la Beijing împotriva virusului, el rămânând la comandă de la distanţă. O abordare atipică pentru preşedintele autoritar „care a centralizat agresiv puterea şi s-a plasat în centrul Partidului Comunist”, comentează cotidianul londonez. Explicaţia ar putea ţine de riscurile sporite în plan politic ale consecinţelor epidemiei, în situaţia în care măsurile neadecvate „subminează mitul meritocraţiei chineze şi erodează încrederea oamenilor în guvern”, punctează New York Times. Atent la consecinţele în plan economic, Wall Street Journal relatează că pe fondul temerilor privind creşterea numărului îmbolnăvirilor, „Macao a decis închiderea cazinourilor, iar Beijingul a injectat fonduri suplimentare în sistemul său bancar”. Le Monde constată că epidemia a determinat închiderea unor uzine, blocarea unor drumuri, oprirea turismului – toate aceste măsuri având „un efect negativ asupra activităţii industriale, deşi este prea curând pentru a şti dacă impactul va fi de durată”. „Coronavirusul infectează economia Chinei”, conchide Le Soir. Iar efectele se resimt şi în alte ţări din vecinătate, remarcă Financial Times, cu menţiunea că producătorul de autoturisme sud-coreean Hyunday îşi închide fabricile ca urmare a lipsei componentelor pe care le primea din China.
În Statele Unite, rezultatul votului organizat în statul Iowa, primul din cadrul alegerilor primare prin care Partidul Democrat îşi alege candidatul prezidenţial, a fost amânat din cauza unor probleme tehnice, scriu ziarele americane. „Candidaţii şi alegătorii au plecat frustraţi de întârziere”, constată New York Times. Washington Post evidenţiază că defectarea programului de calcul de la caucusul din Iowa justifică criticile la adresa sistemului folosit în alegerile primare şi la adresa importanţei atribuite acestui stat federal. Ideea este preluată şi de USA Today, cu concluzia că „acest fiasco înseamnă sfârşitul sistemului ‘caucus’-urilor ca evenimente politice importante pentru America”. De pe celălalt mal al Atlanticului, Financial Times califică incidentul drept „un dezastru de Public Relations pentru democraţi”, în timp ce The Times opinează că evenimentul democrat din Iowa „a alunecat în farsă ca urmare a faptului că întârzierile lungi i-au determinat pe principalii candidaţi să rostească discursuri triumfale înainte de aflarea rezultatului final”, iar Liberation notează că „Trump jubilează”. De altfel, preşedintele american este cel care îşi proclamă „o mare victorie”, ironizând alegerile primare ale democraţilor, scrie Le Soir. O victorie întărită şi de dezbaterile din Senatul de la Washington pe marginea procesului de destituire a lui Trump, un proces care „în fond nu a avut loc” şi în care „va fi fără îndoială achitat”, cu mai puţin de trei sute de zile înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, punctează Le Monde. Iar Wall Street Journal rezumă depoziţiile finale ale acuzării şi apărării: „Procurorii au afirmat că preşedintele Trump este o ameninţare la adresa democraţiei americane, în vreme ce echipa lui de avocaţi a răspuns că democraţii încearcă să submineze două alegeri prin pledoariile lor finale din acest proces de impeachment din Senat”.
În Europa, presa acordă atenţie vizitei preşedintelui Marcon în Polonia, prima pe care şeful statului francez o face la Varşovia în mandatul său. Le Figaro apreciază că „Franţa şi Polonia se apropie în slujba Europei”. Die Tageszeitung evidenţiază că „Macron face campanie pentru o deschidere pragmatică (a Uniunii Europene) spre Rusia”, în timp ce autorităţile de la Varşovia pledează pentru restituirea Crimeii anexate de Rusia, încetarea luptelor din estul Ucrainei şi reconsiderarea politicii ruse de rescriere a istoriei legate de declanşarea celui de-al doilea război mondial. Din Rusia, agenţia Tass reţine că preşedintele francez „a declarat că securitatea în Europa este imposibilă fără dialogul cu Rusia”. „Vreau să subliniez încă o dată că Franţa nu este nici prorusă, nici antirusă, ci proeuropeană” – a adăugat preşedintele francez, citat de agenţia de presă Tass. La Libre Belgique relatează că la Cracovia, preşedintele francez „a criticat voalat reformele care ameninţă statul de drept şi independenţa judecătorilor din Polonia, ţintă a unei proceduri de infringement a Comisiei Europene”. În acelaşi timp, „evident doritor să-şi facă un nou aliat în Europa post-Brexit, preşedintele francez s-a arătat foarte conciliant faţă de o ţară pe care a criticat-o sever până acum şi a vrut să liniştească în legătură cu voinţa lui de apropiere cu Rusia”, punctează ziarul belgian. Mai aproape de noi, presa din Bulgaria scrie despre declaraţia preşedintelui de a retrage încrederea în guvernul de la Sofia. „Într-un discurs adresat naţiunii, preşedintele Rumen Radev a acuzat cabinetul premierului Boiko Borisov că „nu acţionează în interesul cetăţenilor bulgari, iar criza acută care s-a instalat pe fondul guvernării sale duce la prăbuşirea statului”, consemnează Novini. „Astăzi asistăm la o criză acută a guvernării la toate nivelurile. Lipsa de voinţă pentru reforme, încălcarea metodică a legii şi eticii au dus la paralizarea unor întregi sisteme şi instituţii publice din Bulgaria”, a adăugat şeful statului citat de ziarul Dnevnik. La rândul său, şeful guvernului de la Sofia a reacţionat „vizibil enervat” la declaraţia preşedintelui, după cum citim în cotidianul bulgar Sega. „Nu el ne-a ales pe noi, dar vrea să-şi retragă încrederea în guvern… Cum să ne retragă încrederea, nu el ne-a dat vot de încredere!”, a răspuns premierul de la Sofia, adăugând că „acesta reprezintă un amestec, un atac la adresa independenţei puterilor din stat”, notează publicaţia sofiotă./abuzoian/rlambru
Adriana Buzoianu, RADOR
