Subiectul zilei în presa internațională este procesul președintelui Donald Trump, care s-a încheiat fără surprize miercuri prin achitarea șefului Administrației. Anchetat de o lună sub acuzația de abuz de putere, la inițiativa Congresului, președintele a fost achitat de Senat, cu 52 voturi contra 48, inclusiv de acuzația de obstrucționare a acțiunilor Congresului, care era cel de-al doilea cap de acuzare – scrie Washington Post. Potrivit publicației americane, votul de miercuri a fost conform aproape în totalitate cu numărul de mandate republicane și democrate, cu o excepție: Mitt Romney, senator republican de Utah, care a votat pentru vinovăția lui Trump. La Repubblica redă intervenția acestuia: „Întrebarea importantă la care au fost chemați să răspundă senatorii, potrivit Constituției, este dacă președintele a comis sau nu o acțiune extremă și dacă este vinovat sau nu de o infracțiune gravă. Da, a comis-o și, în consecință, președintele este vinovat de abuz de încredere” – a subliniat senatorul republican Romney, citat de cotidianul italian. The Guardian citează primele declarații ale președintelui, rostite cu ocazia bine-cunoscutului eveniment Mic Dejun cu Rugăciune. Președintele le-a mulțumit republicanilor pentru, cităm, „votul lor plin de înțelepciune” și nu a ezitat să îi numească pe democrați „persoane corupte”, care „au rănit profund națiunea noastră”. Reporterii prezenți pe holurile Senatului afirmă în paginile New York Times că „În privat, senatorii republicani recunosc că l-au achitat pe Trump de frică”. Frică de pierderea privilegiilor, frică de marginalizare în partid și altele asemenea. După cum spunea prima femeie senator a statului Washington, Patty Murray, „Putem acţiona împinși de frică” sau „Putem rămâne credincioşi principiilor noastre”. Din nefericire, în Senatul actual, frica este cea care şi-a croit drum – conchide editorialisNew York Times.
O altfel de frică străbate știrile legate de răspândirea coronavirusului în estul Asiei. Washington Post a aflat că într-o singură zi – miercuri – s-au înregistrat în China 3.700 de noi cazuri și 73 decese, ceea ce face ca numărul total de îmbolnăviri să ajungă acum la cifra de 28.000 de persoane, din care 3.800 în stare critică. Experții au declarat un focar nou de infecție în orașul Hong Kong, unde virusul se răspândește fără să existe persoane venite de pe continent.
Atenția presei europene este atrasă de o evoluție politică inedită: „Scandal după alegerea unui președinte regional din Germania cu ajutorul voturilor extremei drepte”, titrează Le Soir, și explică: „Alegerea pentru prima dată a unui lider de stat regional datorită voturilor combinate ale extremei drepte și ale dreptei moderate a partidului Angelei Merkel a provocat, miercuri, un cutremur național în Germania”. Conducerea națională a mișcării conservatoare a cancelarului a condamnat imediat comportamentul filialei sale, care distruge un tabu postbelic în Germania, și a solicitat convocarea unor noi alegeri la fața locului. „Noul guvernator liberal, Thomas Kemmerich, a luat decizia să demisioneze”, aflăm din La Repubblica. O decizie „inevitabilă”, după cum subliniază publicația italiană, care a fost determinată de presiunile exercitate de liderul național al Partidului Liberal (FDP) și de cancelarul Merkel. „Politicienii democratici au nevoie de majorități democratice”, a ținut să precizeze Kemmerich la anunțul demisiei sale.
El Periódico publică un articol consacrat procesului de extindere a Uniunii Europene. „Comisia Europeană înăspreşte normele de aderare la UE și impune o metodologie care complică încorporarea țărilor care nu respectă reformele promise”. Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o „prioritate absolută” pentru Comisia Europeană, deși procesul a fost paralizat în toamna anului trecut, când Franța, Olanda și Danemarca au respins începerea discuțiilor cu două țări candidate: Macedonia de Nord și Albania. Pentru a depăși acest „impas” și a debloca situația, Bruxelles-ul a propus, miercuri, o nouă metodologie, care vizează să acorde mai multă greutate guvernelor și să faciliteze suspendarea fondurilor de preaderare sau paralizarea procesului, dacă țările candidate paralizează sau inversează reformele promise – precizează publicația El Periódico. La rândul său, Kathimerini reține răspunsul premierului albanez la această decizie: „Albania nu poate sta plângând la poarta Europei și să aștepte ca cineva să deschidă. Noi vom continua să mergem pe calea statului de drept şi a reformelor”, a reiterat premierul de la Tirana. Cotidianul grec reamintește că cei 27 de membri ai Uniunii cer Tiranei să întărească măsurile de combatere a corupţiei şi a crimei organizate, precum şi statul de drept. Pentru a-i convinge pe partenerii europeni de seriozitatea eforturilor sale, Albania a adoptat o ordonanţă pentru consolidarea combaterii criminalităţii, care prevede confiscarea averilor dobândite ilegal, mai precizează Kathimerini.
Actualitatea de la București se regăsește și ea în paginile presei internaționale. „Ludovic Orban, renominalizat ca premier român”, titrează Politico, reamintind că guvernul a căzut miercuri în urma pierderii votului la moţiunea de cenzură. La doar o zi după aceea, preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat tot pe Ludovic Orban pentru a forma un nou guvern, pentru a favoriza calea alegerilor anticipate. Pe același subiect, US News scrie că este de așteptat ca, în urma organizării de alegeri anticipate, să câștige Partidul Liberal al premierului Orban, partid din rândurile căruia a făcut parte și președintele Klaus Iohannis. În fine, Irish Times reține că sondajele de opinie indică faptul că PNL este acum de departe cel mai popular partid al României, cu 47,4%, iar fostul partid de guvernământ, social-democrat, se bucură de doar 20,6% intenții de vot din partea populației.
(R. Lambru, Agenția de Presă RADOR)
