Scena politică europeană continuă să fie una extrem de complicată. În Germania, urmează o perioadă de incertitudine politică fără precedent, după retragerea succesoarei desemnate a Angelei Merkel, constată Le Monde. Plecarea lui Annegret Kramp-Karrenbauer de la conducerea Uniunii Creştin-Democrate ilustrează dificultăţile partidului de a-şi defini linia politică şi de a rezista presiunilor create de ascensiunea extremei drepte, comentează cotidianul francez. Această criză are însă implicaţii mai ample, consideră Financial Times, explicând că: „partidul care a dominat Germania timp de 15 ani se va ocupa acum de propriul destin, străduindu-se să-și găsească o direcție viitoare, fix în momentul în care ordinea internațională bulversată lasă Europa strigând după o conducere fermă”. „Sistemul multilateral a fost destabilizat de Donald Trump din SUA și de Brexit în Regatul Unit, precum și de ascensiunea naționalismului populist nu numai în membri UE mai noi din estul fost comunist, ci și în câțiva membri mai vechi din vest. Președintele energic al Franței, Emmanuel Macron, poate că savurează șansa de a fura prim-planul, dar fără un partener de categoria grea precum Berlinul, el va avea de furcă să realizeze ceva concret”, avertizează Financial Times. Ideea este împărtăşită şi de New York Times care titrează: „Criza de succesiune pentru perioada post-Merkel lasă nu doar Germania, ci şi Europa fără lider”.
În Irlanda, continuă „cutremurul politic”, cum îl numeşte Euractiv, provocat de „ascensiunea istorică” a partidului Sinn Fein, considerat multă vreme vitrina politică a IRA, organizația paramilitară care a luptat împotriva prezenței britanice în Irlanda de Nord, potrivit La Libre Belgique. Cele două partide centriste care şi-au împărţit puterea în ultimii ani au exclus până acum ideea de a forma o coaliție cu Sinn Fein, lăsându-i formaţiunii de stânga iniţiativa de a constitui un guvern. O misiune greu de îndeplinit, constată The Guardian, având în vedere că fragmentarea din parlament va necesita săptămâni, dacă nu luni de negocieri între liderii partidelor. Acelaşi ziar britanic avertizează că în privinţa ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, rezultatul alegerilor din Irlanda înseamnă apariţia unui nou set de politicieni cu care va trebui să se discute tocmai în momentul critic în care Brexitul trece la următoarea fază a negocierilor. Retorica Sinn Fein ar putea fi avantajată de faptul că Irlanda de Nord rămâne de facto membră a pieţei unice europene, ceea ce ar însemna o apropiere economică de Republica Irlanda, conchide The Guardian. Însă acest fapt nu va face visul unei Irlande unite să devină mai apropiat, ţine să sublinieze ziarul britanic. Totuşi, potrivit Irish Times, liderul Sinn Fein, Mary Lou McDonald, a făcut apel la Uniunea Europeană să susţină o unificare a Irlandei în acelaşi mod în care a susţinut reunificarea Germaniei.
La nivel european, „tinerii fără ocupaţie rămân o provocare în aşteptare”, observă Euractiv. Criza financiară din deceniul precedent a avut efecte deosebit de nocive pentru tineri întrucât, potrivit Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, aproape unu din zece locuri de muncă ocupate de tineri a fost pierdut de la începutul recesiunii, iar ratele de angajare a tinerilor îşi revin lent. În prezent, 15% din tinerii europeni nici nu sunt angajaţi şi nici nu studiază, ceea ce înseamnă că este vorba de o problemă structurală, detaliază publicaţia europeană. Situaţia cea mai îngrijoratoare este în Italia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovacia unde rata tinerilor fără ocupaţie se situează între 20 şi 30%, spre deosebire de Suedia, Ţările de Jos, Luxemburg, Malta şi Austria unde rata tinerilor inactivi este mai scăzută, între 8 şi 10%. Educaţia rămâne un factor cheie, tinerii cu studii de nivel redus prezintă un risc de patru ori mai mare de a rămâne fără ocupaţie decât cei cu studii înalte. O altă diferenţiere majoră este între bărbaţi şi femei. Cu cât acumulează ani de inactivitate, cu atât este mai probabil ca femeile să fie excluse din sfera ocupaţională şi educaţională, mai scrie Euractiv. Publicaţia europeană vine însă şi cu o veste bună: în lunile ce urmează, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit urmează să prezinte Agenda actualizată a competenţelor astfel încât Europa să combată provocarea tinerilor fără ocupaţie. (Carolina Ciulu)/cciulu
