Epidemia de coronavirus continuă să preocupe presa internaţională. Agenţia de presă Xinhua relatează că după ce a „trecut în revistă măsurile de prevenţie şi control a epidemiei cu noul coronavirus”, într-o şedinţă a conducerii de la Beijing, preşedintele Xi Jinping a afirmat că sunt indicii de „schimbări pozitive datorită muncii perseverente concertate”. La întrunirea condusă de liderul Chinei, s-a făcut apel la comitetele şi structurile administrative ale partidului de la toate nivelurile să „minimizeze impactul epidemiei pentru a menţine performanţe economice constante precum şi armonia şi stabilitatea socială”, reliefează Xinhua. The Guardian constată însă că la patru zile de la deschiderea spitalului construit în doar zece zile pentru bolnavii de coronavirus, aici erau internaţi doar 90 de pacienţi, într-un spaţiu proiectat să primească 1.600 şi observă că „distanţa dintre viziunea spitalelor imense construite şi date în folosinţă în numai câteva zile şi realitatea mai complicată de pe teren aminteşte că una din greutăţile cu care se confruntă Beijingul în combaterea infecţiei este propriul său sistem de guvernare secretos, autoritar şi amplul său aparat de cenzură şi propagandă”. Financial Times reţine atenţionările rudelor unor bolnavi de alte afecţiuni care „rămân fără tratament”, ceea ce ar putea antrena un „dezastru umanitar”. Iar Washington Post face socoteala că „la vreo două luni de la primele ştiri despre apariţia unui nou virus în centrul Chinei bilanţul morţilor a depăşit 1.000, eclipsând numărul celor decedaţi la epidemia SARS din 2003”. „Provincia chineză în care a apărut virusul, cu o populație mai mare ca a Coreei de Sud, este în carantină, cu străzile goale și fabricile inactive”, scrie Washington Post în continuare, cu concluzia că dacă nu se ştie ce va urma, „cert este că virusul are potenţialul de a schimba fundamental China – şi chiar dacă nu se va întâmpla asta, ar trebui să schimbe modul în care privim noi China”. Căci „legitimitatea politică în China contemporană se bazează în mare măsură pe performanța economică” şi „cetățenii sunt dispuși să accepte constrângeri asupra libertății lor personale și politice în schimbul unui sistem care le asigură un nivel de trai mai bun”, evidenţiază Washington Post.
Presa americană este însă mai preocupată de campania pentru desemnarea candidatului prezidenţial al Partidului Democrat, ca şi de încercarea preşedintelui de a se răzbuna după procesul de impeachment. Victoria la limită a senatorului Bernie Sanders în alegerile primare din New Hampshire garantează că în continuare cursa pentru desemnarea contracandidatului lui Trump va rămâne încinsă, constată Wall Street Journal. Însă şansele fostului vicepreşedinte Joe Biden de a fi nominalizat pentru a candida din partea Partidului Democrat au scăzut simţitor, remarcă USA Today, în vreme ce New York Times o citează pe a treia clasată în alegerile primare din New Hampshire, senatoarea de Minnesota Amy Klobuchar, reprezentantă a liniei de centru a partidului, care atenţionează că Bernie Sanders este „la fel de polarizant ca preşedintele Trump”. Preşedintele Trump, proaspăt achitat în procesul de suspendare, lansează atacuri la adresa magistraţilor pe Twitter, relatează Washington Post. „Supărat şi necontrolat, Trump se lansează într-o lustraţie post-impeachment”, constată New York Times. Iar publicaţia State Magazine detaliază: „Mai mulţi senatori republicani au recunoscut că Trump şi-a folosit prerogativele prezidenţiale pentru a-şi lua în vizor adversarii politici înaintea votului de achitare. Achitându-l, ei i-au acordat efectiv lui Trump permisiunea de a abuza în continuare de funcţia sa”, iar inamicii aflaţi în vizorul liderului de la Casa Albă sunt James Comey, fostul director FBI, Robert Mueller, fostul consilier special care s-a ocupat de ancheta asupra posibilei intervenţii a Rusiei în sprijinul campaniei prezidenţiale a lui Trump din 2016, sau fostul consilier al preşedintelui pentru securitate naţională, John Bolton.
Presa europeană îşi îndreaptă atenţia asupra unui alt politician controversat, italianul Matteo Salvini. Senatul de la Roma a aprobat ridicarea imunităţii lui Matteo Salvini, informează La Repubblica. Liderul Ligii Nordului este acuzat de un tribunal sicilian de „abuz de putere şi sechestrare de persoane după ce vara trecută a blocat timp de mai multe zile debarcarea unui număr de 116 migranţi” aflaţi la bordul unei nave a gărzii de coastă italiene care îi salvase din Marea Mediterană, iar în cazul în care va fi condamnat riscă 15 ani de închisoare, punctează cotidianul italian. Însă Wall Street Journal opinează că procesul „îi oferă (lui Salvini) o platformă riscantă de a se prezenta alegătorilor ca un apărător asediat al Italiei împotriva imigraţiei ilegale”.
Un proces ar putea ameninţa şi România, pentru tăierile ilegale de păduri, după cum informează Euronews, citând Comisia Europeană. Cu precizarea că „România adăposteşte 525.000 de hectare de păduri primordiale virgine, mai mult decât oricare altă ţară din UE cu excepţia Scandinaviei”, Euronews relatează că potrivit estimărilor Greenpeace, ţara noastră „pierde până la nouă hectare de codru în fiecare oră din pricina defrişărilor ilegale”. Acţiunea judiciară care vizează România îi acordă o lună pentru remedierea deficienţelor înainte de anunţarea unor noi sancţiuni, adaugă Euronews. Iar în paginile Financial Times, într-un articol intitulat „Europa de Est dă Vestului mai mult decât primeşte”, eurodeputatul român Clotilde Armand atenţionează că „negocierea bugetului (UE) este adesea greșit prezentată ca o confruntare între statele sâcâitoare din Europa de Est și Centrală, care cer mai mulți bani, și nordicii frugali care insistă să impună limite generozității lor”. De fapt, „o mare parte din bogăția Europei curge dinspre țările mai sărace spre cele mai bogate – iar nu invers”, începând cu „exodul creierelor” care a însemnat pentru România pierderea unei jumătăţi din numărul de medici, în perioada 1009-2015″. Şi numai acest exod „constituie un transfer de facto de avuție – și încă unul mare. Educația unui singur medic costă bugetul public al României în jur de 100.000 de euro”, face socoteala europarlamentara româncă. În concluzie, dacă „apartenența la UE a adus enorme beneficii Europei Centrale și de Est, (…) economiile vestice au profitat și ele frumos de pe urma procesului de extindere”. Iar acum „este vremea ca politicienii din Vest să le explice acest lucru alegătorilor din circumscripțiile lor – fondurile UE nu înseamnă filantropie”, punctează Clotilde Armand în articolul publicat de Financial Times.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
