Spectrul coronavirusului continuă să rețină atenția presei internaționale. Washington Post relatează un aparent ”fapt divers”: în China, 200 milioane de copii s-au întors la școală, după vacanța intersemestrială, dar nu în mod fizic, ci… online. Acest lucru se întâmplă deoarece ”autoritățile chineze au luat măsuri extreme pentru a încerca să limiteze răspândirea coronavirusului. Mai mult de jumătate din populația acestei țări este supusă unor restricții de deplasare de mai mică sau mai mare amploare, așa că multe școli au trecut pe sistem online – ceea ce a dus la căderea rețelei în multe zone ale marilor orașe” – precizează Washington Post. Presa oficială chineză încearcă însă să transforme toate aceste lămâi greu de înghițit în limonadă: “Orice dezastru poate fi un șoc și o provocare pentru valorile noastre,” avertizează publicația China Comment, adăugând: “Războiul împotriva virusului este o lecție pentru copii și un training pentru adulți.”
Pe același subiect, La Repubblica anunță că la Beijing a sosit o echipă de intervenţie din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care va trebui să examineze stadiul epidemiei şi să constate dacă într-adevăr situaţia este sub control, aşa cum reiese din ultimele rapoarte prezentate de autoritățile chineze. Aceeași publicație citează un purtător de cuvânt al Comisiei Naționale de Sănătate din China care susține că încetinirea apariţiei cazurilor confirmate arată că ţara sa preia controlul asupra epidemiei. Între timp, reamintește Le Figaro, bilanțul deceselor și al contaminărilor legate de noul virus, numit acum de comunitatea științifică Covid-19, continuă să crească în China. Regimul comunist intenționează să amâne tradiționala sesiune anuală a Parlamentului chinez, în timp ce Japonia anunță că ceremoniile legate de aniversarea împăratului vor fi anulate anul acesta.
Presa internațională continuă să transmită ecouri ale conferinței pentru securitate de la Munchen. Sub titlul ”Exemplul prost al democraţiei americane”, Le Monde amintește că, într-o pledoarie pentru valorile occidentale ce urmărea să strângă legătura transatlantică, şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a invocat sâmbătă la München statul de drept şi ataşamentul Statelor Unite faţă de democraţie. ”Occidentul, această comunitate născută din Războiul Rece, este mai sănătos decât pretind unii în Europa”, a dat asigurări secretarul de stat Pompeo, ceea ce l-a determinat pe editorialistul cotidianului francez să comenteze: ”Dacă aceste argumente erau eficace în epoca în care unitatea „blocului” occidental se clădea în jurul „leadership”-ului american contra ideologiei sovietice, ele sunt, din păcate, tot mai puţin credibile când vin de la echipa preşedintelui Donald Trump. În vreme ce democraţiile europene sunt zdruncinate de creşterea mişcărilor populiste şi a partidelor de extremă dreapta, Statele Unite apar nu ca promotori ai democraţiei liberale, ci dimpotrivă, ca matricea acestei contestări „iliberale”, avertizează Le Monde. Tot despre conferința de la Munchen transmite și La Libre Belgique, anunțând că ”președintele Trump îşi ameninţă aliaţii că va înceta să le împărtăşească informaţii”. Această declarație a apărut în contextul în care Washingtonul exercită de mai de multă vreme presiuni asupra ţărilor europene pentru a le convinge să nu acorde acces companiei Huawei în viitoarele lor reţele de telecomunicaţii 5G, din cauza riscului de spionaj. La rândul său, şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, i-a invitat pe europeni sa facă o „alegere independentă şi înţeleaptă” respectând „echitatea faţă de toate întreprinderile”, după cum scrie cotidianul bruxellez. ”Pe de altă parte”, amintește Le Figaro, ”aliaţi-cheie europeni, în special Marea Britanie şi Franţa, au arătat că nu intenţionează să împiedice Huawei să participe la viitoarele lor reţele de telecomunicaţii 5G, impunând totuşi anumite restricţii”.
În EUobserver putem citi că statele care contribuie net la bugetul comunitar au respins ultima propunere privind bugetul Uniunii pe viitorii şapte ani. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului European, fostul premier Charles Michel, înaintea reuniunii cruciale de joi (20 februarie) şi este similară ultimelor planuri avansate de preşedinţia finlandeză a UE în privinţa cheltuielilor în general. Într-un editorial publicat de Financial Times, premierul austriac Sebastian Kurz argumentează, scriind în numele Austriei, Olandei, Danemarcei şi Suediei, că o Uniune Europeană mai mică necesită un buget mai mic. Și cu orientare predilectă către noile provocări, cum ar fi digitalizarea, clima şi securitatea, unde ar trebui rezervați mai mulţi bani decât până acum, subliniază Kurz, citat de Financial Times. Noua Comisie nu neglijează însă aceste aspecte, aflăm din La Repubblica, publicație ce spicuiește din programul Ursulei Von den Leyen: ”Un miliard de euro doar pentru crearea unui spațiu unic european pentru date. Investiții pentru crearea de servicii cloud europene pentru a evita dependența de cele americane și chineze. Consolidarea digitalizării industriei manufacturiere, a sănătății și a administrației publice. Dezvoltarea inteligenței artificiale și a roboticii” – iată câteva puncte ale strategiei viitorului pe care le va prezenta Comisia Europeană și despre care scrie cotidianul italian. Referindu-se la starea economică a Uniunii, publicația elenă Kathimerini observă că ritmurile anemice de dezvoltare ale ţărilor vest-europene puternice din punct de vedere economic au atras după ele şi ţările est-europene, care par a fi afectate de încetinirea dezvoltării ce se înregistrează în Zona Euro în ansamblu. Astfel, datele publicate recent de Eurostat arată că ritmul de dezvoltare în ţări precum Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria a încetinit în ultimul trimestru 2019, însă alte ţări, precum România şi Slovacia, au înregistrat o creştere mai rapidă faţă de trimestrul al treilea. Ritmurile slabe de creştere din Europa de Est fac ca în aceste ţări companiile să fie destul de vulnerabile, dar şi reticente faţă de planurile de investiţii, subliniază cotidianul elen.
”România, sub presiunea de a decide unde va fi al treilea pod peste Dunăre”, titrează ziarul sofiot 24 CHASA, și explică: ”Bulgaria este gata să investească în construcția unui al treilea pod peste Dunăre, iar principalul obiectiv din cadrul zecilor de întâlniri ale premierului Boiko Borisov în timpul Forumului de la München, de la sfârșitul săptămânii trecute, a fost să exercite presiuni asupra părţii române pentru a demara procedura. „Să-i convingem pe vecinii noștri români și să acționăm. Să încetăm să vorbim la nivel de intenţie”, a mai spus Borisov. Până acum, România a declarat că vrea ca podul să fie construit la Sviştov-Zimnicea, iar Bulgaria a fost de acord, având în vedere că locul pentru al doilea pod, cel de la Vidin-Calafat, a fost ales de Bulgaria. Din iunie anul trecut, Ministerul Transporturilor de la Sofia a trimis de mai multe ori scrisori către omologii români, ultima în urmă cu două săptămâni, însă deocamdată nu a primit niciun răspuns – precizează o altă publicație bulgară, Dnevnik, care reamintește că la jumătatea anului trecut, ministrul bulgar al transporturilor, tehnologiei informației și comunicațiilor, Rosen Jeliazkov, și ministrul român al transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, au convenit la Sofia să pregătească un acord interguvernamental pentru construirea unui al treilea pod peste Dunăre.
Încheiem cu o știre apărută în The Guardian și preluată de La Stampa și Corriere de la Sera ce relatează o situație tragi-comică produsă ca urmare a mult-așteptatei implementări a Brexitului: un pensionar italian în vârstă de 95 de ani, care trăiește la Londra de 68 de ani, a fost invitat de autorități să își justifice cererea de rezidență permanentă în Regatul Unit, deoarece nu figura în scriptele Ministerului britanic de Interne.
(R. Lambru – Agenția de Presă RADOR)
