Pericolul reprezentat de coronavirus captează în continuare atenţia presei internaţionale. Coronavirusul începe să răspândească perspective sumbre pe plan mondial, titrează Foreign Policy şi menţionează că întreruperile în lanţurile de aprovizionare dau peste cap pieţele globale, cu un accent special în Asia. Economiile din Asia de Sud-Est, dată fiind proximitatea lor geografică faţă de China, se pregătesc să absoarbă unda de şoc a coronavirusului, naţiunile ASEAN fiind serios afectate de consecinţele unei crize cu efecte ce se anunţă mai severe decât cele ale pandemiei de SARS din 2003, analizează Le Monde. O sancţiune uimitoare a autorităţilor chineze contra presei străine contrariază lumea. Beijingul a luat decizia de a expulza trei jurnalişti ai publicaţiei americane The Wall Street Journal, ca represalii pentru un articol publicat sub titlul „Adevăratul bolnav al Asiei”, cu referire la China, explică chiar ziarul în cauză. Oficialii chinezi au considerat acel articol ca fiind rasist, detaliază publicaţia chineză Global Times. În ultimii ani, aminteşte revista Time, China a refuzat din ce în ce mai des să acorde sau să reînnoiască acreditări de presă şi, în mod constant, s-a clasat în rândurile celor care au încălcat cel mai mult libertatea presei, potrivit Indexului anual al organizaţiei Reporteri fără Frontiere. Revocarea acreditărilor celor trei jurnalişti americani a survenit la o zi după ce oficialii SUA au anunţat că vor trata reprezentanţii a cinci organizaţii chineze de ştiri controlate guvernamental drept funcţionari guvernamentrali străini, supuşi unor reguli similare celor aplicate diplomaţilor, relatează The New York Times. Ziarul american consemnează şi faptul că preşedintele Donald Trump consideră că liderul chinez Xi Jinping ar fi gestionat bine criza virusului, însă Foreign Policy crede că incompetenţa Beijingului în abordarea acestei situaţii a pus în pericol întreaga lume şi i-a atras pierderea celei mai însemnate resurse, care este încrederea.
La Bruxelles, liderii UE se reunesc pentru a purta o bătălie îndelungată, cea pentru bugetul multianual pentru perioada 2021 – 2027, scrie Politico. Statele membre se confruntă cu o gaură de circa 60 de miliarde de euro în următorii ani, din cauza plecării Marii Britanii, explică Financial Times. Aşadar, ţărilor net contributoare li se cere să suporte o povară în plus, iar cele net beneficiare ar putea avea de suportat o reducere a programelor de finanţere, menţionează ziarul britanic. Înaintea summit-ului de la Bruxelles, Comitetul Regiunilor a subliniat nevoia de a se menţine fondurile europene destinate îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor, pentru a nu lăsa loc creşterii populismului, scrie New Europe. Publicaţia belgiană adaugă că, în majoritatea ţărilor blocului, fondurile de coeziune, agricole şi pentru dezvoltarea rurală reprezintă circa 50% din totalul investiţiilor publice, ceea ce demonstrează rolul lor cheie în creşterea economică. O altă temă majoră care va marca negocierile pe bugetul UE va fi condiţionarea finanţării de situaţia statului de drept, notează EUObserver. Pentru a aborda criza statului de drept, europenii trebuie să o vadă ca pe o criză mai generală a guvernării, opinează Financial Times, apreciind că Europa ar trebui să conştientizeze că ameninţările la adresa valorilor sale democratice sunt de aceeaşi natură cu atacurile contra echităţii şi eficienţei economiei sale. Totuşi, o veste foarte bună este aceea că blocul a înfiinţat un Birou al Procurorului Public European, pentru a investiga fraudele cu fonduri UE, şi a numit-o în fruntea lui pe luptătoarea anticorupţie Laura Kövesi, completează Financial Times. Totodată, tentativele de creare a unei agenţii paneuropene puternice împotriva spălării banilor ar trebui intensificate. Corupţia este o ameninţare pretutindeni şi lupta cu acest flagel trebuie să fie o cauză comună, iar o soluţie de durată poate fi adoptată fie la nivelul întregii Europe, fie deloc, conchide Financial Times.
Într-un articol amplu, Politico prezintă revenirea postului Radio Europa Liberă în România, Bulgaria şi Ungaria, la câteva decenii după căderea Cortinei de Fier. Într-o perioadă în care Bruxelles-ul se luptă să abordeze preocupările privind statul de drept în unele ţări membre, dolarii contribuabililor americani sunt mobilizaţi pentru a încerca să elibereze fluxul de informaţii în trei dintre membrii estici ai UE, scrie Politico. Radio Europa Liberă revine pentru a combate ştirile false, motivaţia din spatele acestui demers fiind contracararea dezinformării ruseşti în regiune, explică publicaţia din Belgia. Politico menţionează şi demersuri ale Comisiei Europene pentru asigurarea libertăţii presei, între care mai multe proiecte-pilot incluzând un fond de 1,4 milioane de euro pentru jurnalismul de investigaţie transfrontalier şi un fond de 1,275 de milioane de euro pentru sprijinirea jurnalismului independent în cadrul Uniunii. În plus, între proiectele ambiţioase ale UE, Le Soir îl prezintă şi pe cel privind o Inteligenţă Artificială centrată pe om, având drept obiectiv de a face din clubul comunitar un lider mondial al economiei digitale./czaharia/rlambru/abuzoian
Cristina Zaharia, RADOR
