„Lupta luptelor”, cum numeşte Deutsche Welle încheierea unui acord între statele membre pe tema bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, este în plină desfăşurare la Bruxelles, unde liderii europeni s-au adunat pentru „negocieri foarte dure și complicate”, după cum a anticipat însuşi cancelarul german, Angela Merkel, la sosirea la summit. „O bătălie bugetară de 1000 de miliarde de euro” titrează şi Le Monde, remarcând că europenii sunt divizaţi în privinţa priorităţilor. Cu un stat membru în minus, Uniunea Europeană trebuie să găsească un echilibru dificil între așa-numitele sale politici tradiționale – agricultura şi programele de coeziune (destinate regiunilor cel mai puțin dezvoltate) – și noile priorități, în special lupta împotriva schimbărilor climatice și afirmarea blocului comunitar pe scena geopolitică mondială (prin politici comune de securitate și apărare), observă La Libre Belgique. „Gaura făcută în buget de plecarea Marii Britanii – minus 75 de miliarde de euro în următorii șapte ani – lasă Uniunea Europeană la o răscruce: fie acoperă pierderile, fie își reduce cheltuielile”, avertizează Euronews. Portalul european de ştiri vorbeşte despre două tabere: tabăra „celor patru frugali”: Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia, ţările cu cea mai mare contribuţie netă pe cap de locuitor la bugetul UE, care doresc strângerea curelei, şi tabăra „prietenilor coeziunii” formată din 15 state beneficiare nete ale bugetului anterior, printre care şi România. Germania, aliatul tradiţional al „taberei frugalilor”, are o poziţie mai nuanţată, arătându-se dispusă să contibuie mai mult la bugetul comunitar, cu condiţia însă ca acesta să se concentreze mai mult pe „politici moderne” cum ar fi economia digitală și schimbarea climatică. Cei „patru frugali” versus „prietenii coeziunii” – o bătălie complicată, constată şi Reuters, care detaliază că pentru a umple golurile bugetare, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, propune atragerea de fonduri din noi taxe, cum ar fi cea pentru plastic sau pentru produse a căror fabricare implică emisii ridicate de dioxid de carbon. În plus, Charles Michel insistă pe condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea de către guvernele naţionale a normelor statului de drept – o măsură cerută de mai mulţi contributori neţi pentru a menţine presiunea asupra Poloniei şi Ungariei, acuzate de încălcarea principiilor democratice ale separaţiei puterilor în stat, mai scrie Reuters.
Atacurile de la Hanau, Germania, asupra a două baruri în care se fumează narghilea, au provocat reacţii dure de condamnare din partea clasei politice germane, după ce primele cercetări au reliefat că făptaşul a acţionat sub influenţa unor idei rasiste, de extremă dreaptă. “Rasismul este o otravă, ura este o otravă”, iar „această otravă este vinovată de prea multe crime” a condamnat cancelarul Angela Merkel, amintind de alte atacuri comise de celule teroriste de extremă dreaptă, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Nu ne vom lăsa intimidaţi. Suntem alături unii de alţii, vrem să trăim împreună şi arătăm iar şi iar că aceasta este cea mai puternică măsură împotriva urii” a subliniat şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, citat de de Deutsche Welle.
Sub titlul „Moldova la răscruce”, Euronews realizează un bilanţ al primului mandat al preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. „La fel ca multe dintre statele din estul Europei, Moldova este împărţită între cei care se simt mai aproape de Rusia – mulţi dintre ei în vârstă şi trăind în mediul rural – şi cei care privesc spre vest, spre România şi Uniunea Europeană”, constată Euronews. Publicaţia europeană observă că, după alegerile din 2016 câştigate de Dodon, relaţiile dintre Moldova şi Uniunea Europeană au scăzut la niveluri istorice, iar relaţiile cu Rusia lui Vladimir Putin, dar şi cu Turcia sunt mai bune ca oricând. Însă în perspectiva celui de-al doilea mandat, Dodon va trebui să demonstreze că poate merge pe frânghia îngustă dintre est şi vest, dintre Moscova şi Bruxelles, conchide Euronews.
În final, ne oprim asupra amplei prezentări făcute filmului „Colectiv” de publicaţia Balkan Insight, sub titlul „Un film românesc bazat pe nişte relatări de presă care au schimbat o naţiune”. „Culisele incendiului de la Colectiv au fost devoalate pe marele ecran în cursul unui documentar germano-român care ilustrează cum au reuşit nişte jurnalişti de investigaţie de la Gazeta Sporturilor să demaşte corupţia care a dus la moartea victimelor ce au suferit arsuri, dar care supravieţuiseră incendiului propriu-zis”. „Împărţind camera de filmat cu jurnalistul de investigaţie Cătălin Tolontan şi cu colegii acestuia, Mirela Neag şi Răzvan Luţac, regizorul Alexandru Nanău urmăreşte cum au putut ei dezvălui în relatările lor de pe tot parcursul anului 2016 faptul că un important producător privat de dezinfectante şi-a sporit substanţial profiturile diluând la greu produsele livrate instituţiilor sanitare din România. Dezvăluirile i-au uimit pe românii care, după trei decenii de la căderea comunismului şi după cei 13 ani trecuţi de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, încă mai au de luptat cu corupţia în creştere şi cu neglijenţa sistematică”, mai scrie Balkan Insight. /cciulu/abuzoian/gioan
(Carolina Ciulu)
