Pentru a oferi protecție copiilor, autorii independenți din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mișcare globală cu și pentru copii
București, 21 februarie 2020: Nicio țară nu protejează în mod adecvat sănătatea, mediul și viitorul copiilor, conform unui raport de referință publicat de către o comisie formată din peste 40 de experți în sănătatea copilului și a adolescentului din întreaga lume. Comisia a fost convocată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și The Lancet.
Potrivit raportului intitulat Un viitor pentru copiii lumii?, sănătatea și viitorul fiecărui copil și adolescent din lume sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climate și practicile de marketing abuzive care promovează intens în rândul copiilor mâncarea procesată de tip fast food, băuturile zaharoase, alcoolul și tutunul.
„În ciuda îmbunătățirii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în ultimii 20 de ani, progresele s-au blocat și riscă chiar să fie anulate”, a afirmat fostul prim-ministru al Noii Zeelande și copreședintele Comisiei, Helen Clark. „Se estimează că aproximativ 250 de milioane de copii sub cinci ani din țările cu venituri mici și medii riscă să nu își atingă potențialul de dezvoltare, conform unor indicatori indirecți ce măsoară deficitul de creștere și sărăcia. Însă și mai îngrijorător este faptul că fiecare copil din lume se confruntă în prezent cu riscuri existențiale din cauza schimbărilor climatice și a presiunilor comerciale”.
„Statele trebuie să abordeze sănătatea copilului și a adolescentului dintr-o altă perspectivă, să se asigure nu numai că reușim să avem grijă de copiii noștri în prezent, ci și că protejăm lumea pe care o vor moșteni aceștia în viitor”, a adăugat Clark.
Intensificarea schimbărilor climatice amenință viitorul fiecărui copil
Raportul include un nou index global cu 180 de țări, ce compară performanțele acestora în ceea ce privește prosperitatea copiilor – cu ajutorul unor indicatori referitori la supraviețuirea și bunăstarea copilului, precum cei din domeniul sănătății, educației și nutriției, sustenabilității – cu un indicator indirect referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, și echitatea sau discrepanțele înregistrate la nivelul veniturilor. [Primele și ultimele 10 țări; Indicele interactiv, Indicele global complet la paginile 35-38] [1]
Potrivit raportului, în timp ce țările cele mai sărace trebuie să sprijine mai mult copiii pentru ca aceștia să poată avea o viață sănătoasă, emisiile excesive de carbon – provenind în mod disproporționat din țările mai bogate – amenință viitorul tuturor copiilor. În cazul în care încălzirea globală va depăși 4°C până în anul 2100 conform previziunilor actuale, aceasta va avea consecințe devastatoare asupra sănătății copiilor din cauza creșterii nivelului oceanelor, a valurilor de căldură, a proliferării bolilor precum malaria și febra dengue și a malnutriției.
Conform indicelui, copiii din Norvegia, Republica Coreea și Olanda au cele mai mari șanse de supraviețuire și bunăstare, în timp ce copiii din Republica Centrafricană, Ciad, Somalia, Niger și Mali se află la polul opus. România se află pe poziția 80, între Rusia (79) și Bahamas (81).
Cu toate acestea, când autorii au analizat emisiile de CO2 pe cap de locuitor, țările din fruntea clasamentului au ajuns la coada acestuia: Norvegia a ocupat poziția 156, Republica Coreea, poziția 166, iar Olanda, poziția 160. Fiecare dintre cele trei state emite o cantitate de CO2 pe cap de locuitor ce depășește cu peste 210% ținta lor pentru anul 2030. Statele Unite ale Americii (SUA), Australia și Arabia Saudită se numără printre primele zece state cu cele mai mari emisii.
„Peste 2 miliarde de oameni trăiesc în țări în care dezvoltarea este frânată de crize umanitare, conflicte și dezastre naturale, probleme asociate tot mai mult cu schimbările climatice”, a afirmat ministrul senegalez Awa Coll-Seck, copreședinte al Comisiei. „Deși unele dintre cele mai sărace țări au și cele mai scăzute emisii de CO2, multe dintre acestea sunt expuse celor mai dure impacturi ale climei care se schimbă rapid. Promovarea unor condiții mai bune în prezent care să permită supraviețuirea și prosperitatea copiilor la nivel național nu trebuie să se facă cu prețul periclitării viitorului copiilor la nivel global”.
Singurele țări aflate pe drumul cel bun, cu șanse de a atinge țintele referitoare la emisiile de CO2 pe cap de locuitor până în 2030 și, totodată, cu performanțe bune (printre primele 70) la nivelul indicatorilor privind prosperitatea copiilor, sunt: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și Vietnam.
Copiii cad pradă publicității nocive, obezitatea infantilă crescând de 11 ori
Raportul atrage atenția și asupra pericolului la care sunt expuși copiii prin practicile nocive de marketing. Datele sugerează că, în unele țări, copiii văd 30.000 de reclame numai la televizor într-un singur an, în timp ce gradul de expunere a tinerilor la reclame pentru țigări electronice a crescut cu 250% în SUA în doi ani, ajungând la peste 24 de milioane de tineri.
Profesorul Anthony Costello, unul dintre autorii Comisiei, a declarat: „Autoreglementarea sectorului nu a avut rezultatul scontat. Studiile realizate în Australia, Canada, Mexic, Noua Zeelandă și SUA – printre multe altele – au arătat că practicile de autoreglementare nu au reușit să limiteze promovarea produselor în rândul copiilor. De exemplu, în ciuda faptului că, în Australia, sectorul a adoptat procedura de autoreglementare, telespectatorii din rândul copiilor și adolescenților au fost în continuare expuși unui număr de 51 de milioane de reclame la băuturi alcoolice într-un singur an de transmisii televizate de fotbal, cricket și rugby. Iar realitatea ar putea fi și mai dură: avem puține date și cifre referitoare la imensa expansiune a reclamelor și a algoritmilor de pe rețelele de socializare care se adresează copiilor noștri”.
Expunerea copiilor la reclame despre mâncarea de proastă calitate și băuturi zaharoase îi determină să cumpere alimente nesănătoase și contribuie la înmulțirea cazurilor de supraponderabilitate și obezitate, stabilindu-se o legătură între marketingul agresiv și creșterea alarmantă a obezității infantile. Numărul copiilor și adolescenților obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, implicând un cost enorm pentru individ și societate.
Manifest pentru a acționa imediat în favoarea sănătății copiilor și a adolescenților
Pentru a oferi protecție copiilor, autorii independenți din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mișcare globală cu și pentru copii. Printre recomandările lor se numără:
