Prin numeroasele îmbolnăviri noi şi efectele economice extinse, epidemia de coronavirus rămâne principala temă a presei internaţionale. Din China, agenţia de presă Xinhua relatează că preşedintele Xi Jinping a recunoscut, în cadrul unui discurs oficial, că „naţiunea chineză a trecut prin multe momente de cumpănă în istoria sa”, dar, a subliniat el, „niciodată nu a fost copleşită” ci a „devenit tot mai curajoasă, crescând şi ridicându-se din greutăţile întâmpinate”. „Coronavirusul constituie cea mai gravă urgenţă sanitară care a lovit China de la instaurarea regimului comunist în 1949”, ar fi spus liderul de la Beijing, citat de ziarul belgian Le Vif. „Xi recunoaşte ‘neajunsurile’ măsurilor luate pentru combaterea epidemiei”, observă New York Times. Confruntată cu o creştere substanţială a îmbolnăvirilor de coronavirus, Coreea de Sud anunţă la rândul ei închiderea mai multor oraşe şi impunerea unor restricţii de deplasare, scrie acelaşi ziar new-yorkez. La rândul său, Turcia îşi închide graniţele cu Iranul şi sistează cursele aeriene cu republica islamică, informează ziarul turc Cumhuriyet, din cauza „creşterii numărului cazurilor de îmbolnăviri de coronavirus din Iran”. În Europa, Italia este forţată de aceeaşi urgenţă să grăbească sfârşitul Carnavalului de la Veneţia, să închidă şcolile, magazinele, întreprinderile şi să sisteze transporturile în comun în zonele afectate, scrie La Repubblica, cu precizarea că au fost izolate complet 11 localităţi. A fost închisă chiar şi celebra operă La Scala din Milano, adaugă agenţia de presă din Peninsulă, Adnkronos. Şi cu toate că preşedintele Chinei, citat de agenţia de presă Xinhua, îndeamnă poporul să „se străduiască să îndeplinească obiectivele şi sarcinile de dezvoltare economică şi socială pentru anul acesta”, publicaţiile din alte părţi ale lumii sunt sceptice în privinţa posibilităţii evitării unor consecinţe pe termen lung. „Epidemia doboară China lui Xi Jinping de pe piedestalul său”, conchide Le Figaro. Practic, Wall Street Journal reliefează că „virusul ameninţă lanţurile aprovizionării globale”. „Data trecută când China a fost lovită de o epidemie de coronavirus, în 2003, economia globală a scăpat relativ nevătămată”, aminteşte cotidianul american, dar acum, „după aproape două decenii, efectele unei epidemii similare asupra creşterii economice (a celei de-a doua economii a planetei) ameninţă să trimită unde de şoc în lumea întreagă, transformată de boom-ul Chinei”, evidenţiază Wall Street Journal. Iar în editorialul său intitulat „Criza virusului şi decuplarea comerţului global”, Financial Times opinează că perturbarea lanţurilor de aprovizionare „ar putea accelera tentativele companiilor de a-şi diversifica sursele în afara Chinei”, angajându-se pe calea deglobalizării. Ceea ce ar însemna că „acolo unde politicienii au eşuat în a decupla China de Occident, mama natură reuşeşte”, conchide Financial Times.
Chiar fără rezultat, summitul european la care s-a discutat despre viitorul buget al Uniunii Europene este o altă temă aflată în atenţia presei internaţionale. „Liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al blocului, în condiţiile în care statele mai bogate şi ‘ţările coeziunii’ mai sărace şi-au încrucişat armele”, remarcă EUobserver, cu menţiunea că „se menţine impasul în privinţa finanţării găurii rămase de pe urma Brexit”. Financial Times observă „evidenţierea unor diviziuni profunde pe tema planurilor de finanţare ale UE”, în valoare de un trilion de euro, „ţările ‘frugale’ şi statele mai sărace fiind la mare distanţă, în pofida celor 30 de ore de discuţii şi strădaniei de o noapte întreagă de a găsi un compromis”. În privinţa negocierilor pe tema unui acord vizând relaţiile viitoare dintre Bruxelles şi Londra, preşedintele francez s-a declarat „nesigur” că acestea se vor putea încheia până la sfârşitul anului, întrucât britanicii „sunt foarte duri, iar cartea este în mâna lor”, după cum relatează Le Soir. Din punct de vedere britanic însă, „Uniunea Europeană ar fi în derută în privinţa negocierilor pe tema Brexit”, titrează The Telegraph.
Presa din Satele Unite rămâne preocupată de alegerile primare pentru desemnarea candidatului democrat care îl va înfrunta pe actualul lider de la Casa Albă la scrutinul prezidenţial de anul acesta. Senatorul Bernie Sanders „preia controlul” cursei, dar niciunul din ceilalţi candidaţi nu se retrage, scrie New York Times. Victoria senatorului de Vermont este însă destul de categorică pentru a constrânge partidul „să se confrunte cu situaţia foarte probabilă ca un socialist din rândurile democraţilor, care se consideră un luptător împotriva establishmentului din partidul democrat ca şi împotriva celui republican, să devină candidatul său”, conchide USA Today. Iar între timp, „consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump a afirmat că nu ‘a văzut nicio informaţie care să ateste că Rusia face ceva’ pentru realegerea preşedintelui” american, „lăsând în acelaşi timp impresia că ar aproba relatările potrivit cărora Rusia l-ar susţine pe Bernie Sanders în alegerile primare democrate”, relatează The Guardian. Ziarul londonez menţionează că „afirmaţiile lui O’Brien, făcute într-un interviu pentru ABC This Week, survin la sfârşitul unei săptămâni în care s-a relatat că oficialităţi americane au informat Comisia pentru servicii secrete a Camerei Reprezentanţilor că Rusia încearcă din nou să ajute la alegerea lui Trump”, iar reacţia furioasă a liderului de la Casa Albă „a fost urmată de plecarea directorului în exerciţiu al serviciului de informaţii Joseph Maguire şi înlocuirea sa cu fostul ambasador în Germania, Richard Grenell, devotat lui Trump”./abuzoian/fmatei
Adriana Buzoianu, RADOR
