Presa internaţională este preocupată de creşterea cazurilor de coronavirus în afara Chinei, sporind temerile legate de răspândirea globală, mai ales după ce a fost confirmată o primă infectare în Brazilia. După Italia, noul virus s-a propagat în mai multe locuri din Europa, punând continentul sub presiune pentru a opri epidemia, notează Les Echos. Politica devine virală, în timp ce Italia se luptă cu virusul, titrează Politico, deplângând o cacofonie a reacţiilor politice care au amplificat confuzia în Peninsulă. Teama de coronavirus, mai mult decât virusul în sine, afectează economiile, atenţionează The Wall Street Journal. Coronavirusul este un fel de test menit a evidenţia punctele slabe ale globalizării, crede The New Tork Times.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a acuzat unele trusturi de presă şi pe democraţi de alimentarea panicii pe pieţele financiare, scrie The Washington Post, iar USA Today adaugă că liderul de la Casa Albă a solicitat Congresului 2,5 miliarde de dolari pentru lupta împotriva noului virus, din care un miliard să fie destinat cercetărilor în vederea descoperirii unui vaccin. Totodată, SUA avertizează că virusul devine un tot mai mare pericol de ordin economic şi perturbările pot fi grave, unii economişti considerând că o criză sanitară internaţională ar putea duce la o pierdere de o mie de miliarde de dolari din PIB-ul global, menţionează revista Time. Coronavirusul slăbeşte puternica maşinărie de propagandă a Chinei, din ce în ce mai mulţi tineri punând sub semnul întrebării mesajele transmise de liderii comunişti ai ţării, constată The New York Times.
Însă secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de China Daily, a apreciat eforturile Chinei de luptă împotriva epidemiei. Guterres a mai spus că declinul numărului de cazuri în China este un semn bun şi a îndemnat toate ţările să fie pregătite pentru stoparea epidemiei.
În planul tratativelor comerciale, comisarul european pentru Comerţ, Phil Hogan, s-a declarat încrezător în posibilitatea de a se ajunge la un „mini-acord” cu SUA, reţine EUObserver. Principalul negociator pe tema comerţului din UE speră astfel la o reducere a tensiunilor transatlantice, opinează Financial Times. Totodată, UE a anunţat aprobarea mandatului de negociere pentru tratativele cu Regatul Unit, notează Stratfor. Interminabila saga Brexit se va relua, consideră Le Figaro, după ce miniştrii UE pentru Afaceri europene au adoptat recent mandatul care stabileşte cadrul pentru discuţiile privind relaţiile viitoare cu Regatul Unit. În acelaşi timp, la Londra, premierul Boris Johnson a dezvăluit un plan de revizuire post-Brexit a politicilor externă şi de apărare, în încercarea de a stabili strategia de securitate naţională a Marii Britanii pentru următorii cinci ani, cu accent pe resetarea relaţiilor Regatului Unit cu aliaţii săi şi dezvoltarea de capabilităţi cibernetice, consemnează The Guardian.
Presa relatează şi despre materializarea unei iniţiative care va permite Regatului Unit să menţină schimbul de informaţii cu Uniunea Europeană din care tocmai s-a retras. La Zagreb, 23 de ţări europene, majoritatea din UE, au validat fondarea Colegiului European de Informaţii, o platformă de schimburi inedite, menită a întări cultura informaţiilor pe continent, informează revista Challenges. Cei 23 au parafat o scrisoare de intenţie, dând astfel conţinut unei idei prezentate în septembrie 2017 de către preşedintele francez Emmanuel Macron, completează Challenges. Colegiul doreşte să faciliteze dialogul strategic între comunităţile de informaţii din Europa, adaugă L’Express. Şi astfel, în pofida Brexit-ului, spionii britanici sunt mai aproape ca oricând de omologii lor europeni, ţările de pe Bătrânul Continent având misuni comune mai ales în lupta antiteroristă, detaliază L’Inter France. Harta geopolitică se redesenează în permanenţă, observă C4Defence, iar miza este de a întări autonomia strategică între partenerii europeni, pentru a nu mai depinde de aliatul american în colectarea de informaţii sau de viziunea sa bipolară a lumii.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu, pentru a forma un nou guvern, anunţă Reuters. „Vreau să deblochez rapid acest impas”, a menţionat preşedintele, citat de Reuters. Dacă două guverne propuse sunt respinse, alegerile anticipate rămân o posibilitate, explică Bloomberg, deşi răspândirea coronavirusului ar putea determina politicienii să instaleze o administraţie permanentă mai rapid. Analiştii afirmă că o perioadă prelungită de incertitudine ar afecta negativ capacitatea României de a gestiona eficient chestiuni precum bugetul şi deficitul tot mai mare, atenţionează Financial Times.
(Cristina Zaharia – RADOR)
