Epidemia de coronavirus continuă să fie tema dominantă în presa internaţională, preocupată însă şi de alte focare de criză, potenţiale sau actuale, precum Africa şi India.
Cotidianul britanic The Telegraph rezumă ultimele informaţii: peste 81.000 de îmbolnăviri şi peste 2.700 de morţi la nivel global; virusul s-a răspândit deja în 30 de ţări; 80% din cazurile de îmbolnăvire sunt uşoare, 20% necesită spitalizare, 14% sunt „severe”, 5% sunt foarte grave şi 0,7% sunt letale. O noutate îngrijorătoare a fost transmisă de BBC: autoritățile chineze au anunțat că aproximativ 14% din pacienții care au avut coronavirusul, s-au recuperat și au fost externați din spital, au fost testați pozitiv din nou, tot pentru coronavirus. Un singur caz similar s-a semnalat şi în Japonia. În cel mai mare focar european, Italia, bilanţul a ajuns joi la 456 de îmbolnăviri, 12 decese şi trei însănătoşiri, relatează La Reppublica. În vreme ce Rai News se îngrijorează mai degrabă de amploarea unei panici nejustificate, preluând declaraţiile unui reputat biolog: „Trebuie să le vorbim oamenilor în manieră mai puţin catastrofală şi mai calmă. Panica e mai rea ca boala. Ieri, bursa a pierdut aproape 40 de miliarde de euro. Este totul oprit, totul paralizat, pentru un virus care e puţin mai mult decât un virus gripal. Coronavirusul nu e mai grav sau mai mortal decât o gripă. Morţii noştri erau octogenari sau persoane deja bolnave de cancer sau boli cronice cardio-respiratorii. Ar fi putut să le ucidă şi un virus gripal.” Opinie împărtăşită şi la Paris de Liberation, în editorialul său: „Pandemia e deja aici. Cea de coronavirus? Nu încă, după OMS. Nu: pandemia ştirilor false. Bolnavi imaginari, false medicamente, false reţete, false origini ale virusului, remedii extreme dezavuate de comunitatea medicală”. Un semnal de alarmă trage în Haaretz şi un profesor israelian, expert în boli infecţioase, conform căruia, pe baza informaţiilor pe care deja le deţinem despre virus, „nu mai avem motive să ne temem de o epidemie virulentă care ameninţă întreaga lume şi va provoca îmbolnăviri şi decese la scară largă”; în consecinţă, nici măsurile draconice din sfera sănătăţii publice nu se justifică, pentru o epidemie similară uneia de gripă „obişnuită”. Tot legat de măsuri, un alt expert, în „ecologia bolilor”, pledează în New York Times pentru o strategie globală de prevenire a pandemiilor. Deşi trăim într-o epocă dominată de ele, noi le tratăm „ca pe o chestiune de răspuns la dezastru”: aşteptăm să apară şi sperăm că vom putea crea rapid un remediu. Dar între epidemii dispare voinţa de a cheltui bani pe prevenţie, medicamente, vaccinuri. Se estimează că există 1,67 milioane de virusuri necunoscute de tipul celor care au mai afectat deja oamenii, iar inventarierea lor şi a informaţiei lor genetice ar trebui să fie o prioritate – un simplu caz de „cunoaşte-ţi inamicul”. Situaţia, afirmă expertul, e similară cu cea a atentatelor teroriste: ştim aproximativ de unde provin şi din ce cauză, dar nu ştim exact când va apărea următorul. În consecinţă, ar trebui tratate la fel – identificarea tuturor surselor posibile şi distrugerea lor înainte ca următoarea pandemie să lovească, scrie New York Times.
Din Germania, revista Der Spiegel publică pe aceeaşi temă un interviu cu celebrul economist Nouriel Roubini, cel care a prezis corect criza financiară din 2008. Legat de actuala epidemie, previziunile sale sunt sumbre în privinţa impactului economic: o prăbuşire a burselor cu 30-40%. Conform lui Roubini, e vorba doar de un simplu calcul matematic: China nu-şi va putea recupera anul acesta creşterea economică pierdută în primul trimestru şi drept urmare va intra în recesiune, ceea ce va însemna un şoc global. Iar factorii de decizie şi pieţele sunt depăşiţi de situaţie, în condiţiile în care criza va fi un „şoc al aprovizionării”, deci imposibil de corectat prin măsuri ale băncilor centrale. Soluţia, crede Roubini, nu poate fi decât una medicală. Un efect pozitiv ar fi însă pierderea alegerilor din SUA de către Donald Trump, care „nu poate construi un zid în cer” contra coronavirusului, consideră Roubini. Conform acestuia un alt factor ar fi un război cu Iranul, care va duce la un şoc petrolier, caz în care Trump va pierde „inevitabil” alegerile. „Trump e mort. Poţi să mă citezi!” a declarat Roubini pentru Der Spiegel. O ipoteză pe care merge şi o analiză din Financial Times, care apreciază că „Trump şi-a mizat reputaţia pe un lucru pe care nu-l poate controla” – că virusul nu va lovi grav SUA, predicţie infirmată de experţi. Iar când va lovi SUA, arată publicaţia britanică, Trump va pierde pe două planuri: va fi afectată creşterea economică, iar alegătorii îşi vor pierde încrederea în ceea ce spune el despre virus.
Dincolo de Atlantic, EUobserver informează că 22 de comisari UE, inclusiv preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, se află joi în capitala Etiopiei pentru o conferinţă comună cu Uniunea Africană. Într-o analiză pe acelaşi subiect, portalul european arată că relaţiile UE-Africa şi asistenţa europeană de dezvoltare pentru statele africane au nevoie de un nou început. Abordarea UE faţă de continentul vecin a fost „călduţă şi ezitantă”, bazată pe o „mentalitate depăşită de tip donator-beneficiar”, dar blocul a alocat totuşi peste 30 de miliarde de euro pentru Africa Subsahariană în următorii ani. Însă populaţia Africii va creşte de la 1,2 miliarde la 2,5 miliarde până în 2050, iar până în 2030 sărăcia globală va fi limitată aproape exclusiv la Africa. Fără investiţii în continent, inegalitatea şi resursele limitate vor genera conflict, iar migraţia va accelera atât în interiorul continentului cât şi înspre UE, avertizează EUobserver. New York Times e mai preocupat însă de violenţa actuală din Africa de Vest, titrând că, deşi „Ameninţarea teroristă creşte, SUA iau în calcul retrageri de trupe”. Pentagonul examinează retrageri masive de trupe din regiune şi sistarea ajutorului militar pentru forţele franceze care luptă cu jihadiştii din Mali, Niger şi Burkina Faso. O politică ezitantă care riscă să lase în Sahel un vid de care vor profita imediat China şi Rusia, apreciază ziarul newyorkez. Le Figaro remarcă totuşi că şi africanii iau măsuri, un grup de state intitulat „G5Sahel” (Mauritania, Niger, Ciad, Burkina Faso şi Mali) a început să-i „combată pe jihadişti cu Coranul în mână”. Pe acest front ideologic a avut deja succes Mauritania, singura republică islamică dintre cele cinci, care în ultimii ani a reuşit să combată islamul radical printr-un dialog teologic serios cu lumea salafistă, mai degrabă decât prin acţiuni militare contra teroriştilor.
Criza politico-religioasă provocată de o lege discriminatorie împotriva musulmanilor capătă amploare şi accente extrem de violente în India. „Trei zile de teroare, devastare şi bătăi între hinduşi şi musulmani la New Delhi”, titrează Le Monde, precizând că revoltele s-au soldat până acum cu 34 de morţi şi 330 de răniţi în capitală, iar opoziţia acuză partidul de la putere de conspiraţie. În editorialul său, The Guardian vorbeşte despre „o şocantă izbucnire de ură” şi „cele mai letale violenţe religioase din capitală din ultimele decenii” – „cel mai nou pas dinspre idealurile fondatoare ale Indiei de pluralism şi egalitate către intoleranţă şi ură”. Cauza o reprezintă naţionalismul hindus al partidului BJP, care „s-a ridicat la putere incitând la violenţă împotriva minorităţilor religioase vulnerabile”, consideră cotidianul britanic. Opinie împărtăşită şi de Liberation, care aşează la originea violenţelor „naţionalismul hindus de stat”. „Guvernul lui Narendra Modi a devenit după realegerea sa cu o majoritate absolută mult mai autoritar. La nivel naţional, întreaga opoziţie este acuzată cu regularitate de «trădare», iar premierul Modi a devenit un personaj cvasi-sacru”, comentează Liberation.
(Andrei Suba, RADOR)
