Întâlnirea care a avut loc miercuri la Madrid între prim-ministrul Pedro Sanchez şi preşedintele Cataloniei Quim Torra a fost calificată drept una istorică de către agenţia de ştiri Catalan News. Cotidianul spaniol El País a subliniat că tratativele au fost mai pozitive decât se aşteptau şi „încărcate de mici gesturi simbolice”. Guvernul condus de Pedro Sanchez s-a putut forma după ultimele alegeri, doar după ce formaţiunea politică numită Stânga Republicană Catalană (ERC), care este adepta independenţei Cataloniei, s-a abţinut de la vot în parlamentul spaniol. Atunci premierul spaniol a promis reluarea dialogului cu liderii catalani. La începutul lunii februarie a avut loc la Barcelona prima consultare între Sanchez şi Torra. Cu acea ocazie au anunţat că în decurs de o lună se vor relua negocierile pentru găsirea unei soluţii de stingere a conflictului care durează deja de mai mult de un deceniu.
Opoziţia de dreapta a început încă din luna noiembrie (când în campania electorală Sanchez a promis reluarea dialogului) să lanseze atacuri la adresa premierului, susţinând că intenţia de a negocia cu „separatiştii” este un compromis nepermis din partea acestuia. Vizita lui Pedro Sanchez la Barcelona a turnat gaz pe foc, pentru că din anul 2007 niciun prim-ministru spaniol nu a mai fost primit în palatul guvernamental regional din Barcelona. Criticile din partea opoziţiei s-au amplificat după declaraţia lui Quim Torra, potrivit căreia „la masa rotundă, trebuie să ne ocupăm de chestiunile care reprezintă cauza problemelor, cum ar fi dreptul la autodeterminare, referendumul, precum şi de amnistierea politicienilor catalani care se află în închisori”.
La Madrid, Sanchez împreună cu şase dintre miniştrii săi, i-au primit pe preşedintele catalan şi delegaţia acestuia. Având în vedere contextul politic nefavorabil al negocierilor, analiştii politici nu se aşteaptă la progrese rapide şi spectaculoase. Deocamdată, singurul lucru asupra căruia cei doi au căzut de acord a fost că negocierile trebuie continuate şi că în fiecare lună se vor aşeza la masa tratativelor. Şi Quim Torra a fost mai prudent şi după finalizarea discuţiilor a declarat doar că poziţiile sunt încă îndepărtate. Forţa conducătoare a opoziţiei, Partidul Popular Spaniol (PP) a declarat că Sanchez a trecut peste o linie roşie pe care nu avea voie să o încalce şi să accepte negocierile cu Torra. „A început să plătească ratele separatiştilor care au făcut posibilă instaurarea guvernului” – a declarat Pablo Casado, preşedintele PP.
Pe parcursul deceniilor trecute, ideea independenţei totale față de Spania a câştigat din ce în ce mai mulţi adepţi în Catalonia. În anul 2014 guvernul catalan a organizat un referendum consultativ cu privire la problema autodeterminării, iar 80% dintre votanţi au fost de acord cu crearea unui stat catalan independent. Rata de participare la referendum a fost însă de doar 37-41%. Deşi referendumul nu a avut forţă juridică, totuşi a avut un mesaj puternic pentru statul spaniol.
La alegerile regionale parlamentare din 2015 din Catalonia au câştigat partidele pro-independenţă. Acestea au promis organizarea unui referendum care să aibă şi consecinţe juridice. În anul 2016 preşedintele catalan Carles Puigdemont a anunţat că vor organiza un referendum „cu sau fără acordul guvernului spaniol”. Mai târziu, data acestuia a fost fixată pentru 1 octombrie 2017. Statul spaniol consideră însă că orice demers care are ca scop independenţa unei regiuni este neconstituţional.
Guvernul spaniol a încercat să împiedice organizarea referendumului prin acţiuni ale poliţiei. Unele secţii de votare au fost închise, din altele s-au ridicat urnele, etc. Au avut loc mai multe conflicte violente. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Catalonia, 761 de persoane au fost rănite în incidente, dintre care 13 erau poliţişti. Guvernul spaniol a considerat acţiunea poliţiei legală, pentru că viza apărarea constituţiei. Primarul Barcelonei însă a solicitat demisia premierului spaniol. Guvernul catalan compara intervenţia poliţiei cu dictatura lui Franco. Incidentele nu au avut un ecou deosebit la nivelul Uniunii Europene. Prim-ministrul belgian a condamnat violenţa poliţiştilor, dar Uniunea Europeană nu a comentat în mod oficial evenimentele. Participarea la referendum a fost de 43%, dar se estimează că în jur de 700.000 de votanţi nu au putut vota din cauza evenimentelor violente. 95% din voturi au fost prelucrate şi rezultatul acestora indica faptul că 92% din populaţie doreşte independenţa cataloniei. Curtea Constituţională din Spania a declarat neconstituţional referendumul, iar împotriva liderilor politici catalani – inclusiv a preşedintelui Carles Puigdemont – s-a declanşat urmărirea penală, mai mulţi dintre aceștia fiind condamnaţi.
Székely Ervin, Rador
