România nu mai are guvern și se afundă într-o criză politică. Liberalii încearcă să obțină alegeri legislative anticipate, dar o decizie a Curții Constituționale le pune piedici, la fel ca principalul partid de stânga (PSD). În timp ce un al treilea partid, USR, crește tot mai mult în sondaje la București.
Provenind din rândurile Partidului Național Liberal (PNL), președintele român Klaus Iohannis a suferit un afront din partea Curții Constituționale după ce a numit din nou un premier liberal recent dezavuat de Parlament.
Războiul politic din România nu mai ia sfârșit. Curtea Constituțională din România tocmai l-a relansat. Aceasta a pus o piedică în calea proiectului liberalilor aflați la putere de a declanșa alegeri anticipate, prelungind criza care zguduie această țară de luni de zile. După trei ani agitați în fruntea guvernului, Partidul Social-Democrat (PSD) a pierdut puterea în octombrie din cauza unor scandale de corupție. Dar pe 5 februarie a.c., abia format, guvernul minoritar al premierului liberal Ludovic Orban a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură. Un peisaj politic marcat și de succesul, la București, al Uniunii Salvați România, formațiune politică anticorupție, ecologistă și proeuropeană, pe direcția formațiunii La République en marche.
Un premier liberal fără guvern
Al patrulea șef al guvernului, numit în decembrie 2016, proeuropeanul de centru-dreapta Ludovic Orban nu a rezistat la o moțiune de cenzură (261 deputați din 465, la începutul lunii februarie). Orban nu are nicio legătură de familie cu premierul ungar Viktor Orbán, chiar dacă politicianul român are ceva sânge maghiar.
Președintele Republicii, Klaus Iohannis, de asemenea membru al PNL, a dezgropat rapid securea războiului, mandatându-l din nou pentru funcția de premier. Președintele pariază pe anticipate, unde Partidul Național Liberal ar putea câștiga un viitor scrutin anticipat. Cu o singură speranță: să modifice legea privind alegerile cu șase luni înainte de locale, cu scopul de a restabili alegeri în două tururi de scrutin. Ceea ce Partidul Social-Democrat (PSD), care a instaurat acest nou sistem într-un singur tur, nu putea accepta: în caz de suprimare a turului unic, riscă să piardă numeroase primării, cred analiștii.
Dar Curtea Constituțională a decis altfel. Într-o decizie publicată luni, ea a denunțat această stratagemă, reamintind că „președintele este chemat să desemneze un premier care să poată reuni o majoritate”. Ca urmare a acestei decizii, „șansele de convocare a alegerilor anticipate se reduc, ele au scăzut sub 50%”, a deplâns Klaus Iohannis. Președintele a dat totodată asigurări că nu va renunța la acest proiect, deoarece „România are nevoie de o majoritate reformistă”.
De altfel, votul de încredere în guvernul Orban 2, prevăzut pentru luni, nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, PSD-ul și aliații săi boicotând reuniunea Parlamentului.
Lenta decădere a social-democraților
Totul a început cu ascensiunea lui Liviu Dragnea, marele șef al PSD. Acest bărbat de 56 de ani a reușit o carieră strălucitoare în sânul fostului Partid Comunist Român. A fost mai întâi membru al foarte controversatului Front al Salvării Naționale în timpul și după Revoluția împotriva lui Nicolae Ceauşescu („gorbacioviști” care se debarasau de Ceauşescu), mișcarea aparatcikului comunist Ion Iliescu. Ulterior, Liviu Dragnea a avansat în structura partidului emanat din Partidul Comunist. În 2000, PD-FSN devine Partidul Democrației Sociale din România, iar mai târziu, Partidul Social-Democrat.
În 2009, Liviu Dragnea devine ministru de interne, iar în 2012, vice-premier pentru dezvoltarea regională, înainte de a conduce PSD. A fost considerat omul forte al puterii în anul 2018.
Pe 27 mai 2019 a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și jumătate de închisoare într-o chestiune de angajări fictive la stat. Guvernul PSD va încerca prin toate mijloacele să schimbe sistemul judiciar în timpul celor doi ani petrecuți la putere.
În paralel, sondajele arată invariabil rezultate foarte slabe pentru partidul aflat la putere. În plus, regimul plătește la capitolul imagine pentru sordida afacere a violării și uciderii unei tinere fete dispărute în urma unui călătorii cu autostopul pe data de 29 iulie 2019. Răpită și sechestrată înainte de a fi ucisă, a avut timp să apeleze la poliție… Degeaba. Un simbol al disfuncționalității serviciilor publice.
Ultimele alegeri europene (mai 2020) au reprezentat un eșec pentru Partidul Social-Democrat. 27 % pentru Partidul Național Liberal (10 locuri), 22,5 % pentru Partidul Social-Democrat (8 locuri) și 22,36 % pentru celălalt partid liberal, Uniunea Salvați România (8 locuri).
Pentru a limita pierderile, PSD a jucat cartea populismului. A propus o politică apropiată de cea a lui Viktor Orbán din Ungaria, a PiS din Polonia sau a lui Matteo Salvini din Italia. Problema este că, urmând această linie, a pierdut coaliția și majoritatea din Parlament: un mic partid, ALDE, a plecat trântind ușa. Premierul Viorica Dăncilă este forțată să demisioneze în urma unei moțiuni de cenzură. Cu câteva luni înainte fusese înfrântă la prezidențiale de liberalul Klaus Iohannis, președintele în exercițiu. Aceste eșecuri s-au adunat și au devenit prea multe pentru un singur partid.
Dar sunt două Românii care se înfruntă. Două Românii care nu își vorbesc. Partidul Social-Democrat se adresează României trecutului, o Românie a satelor și a micilor orașe. O Românie în vârstă, care își amintește, cu nostalgie, de regimul Ceauşescu. Nu atât de dictatură, cât de faptul că viața era trăită fără mari schimbări, cu un minimum asigurat. Iar Partidul Social-Democrat garantează acest minimum, la fel ca în epoca comunistă. Este acesta un program politic sustenabil? În orice caz, populismul este ultima șansă a vechilor tovarăși din Frontul Salvării Naționale a lui Ion Iliescu.
Cu totul altă muzică se cântă la București și în marile orașe, unde Partidul Național Liberal nu se adresează aceluiași public. El vizează un electorat mai tânăr, mai pro-european, care a călătorit în străinătate, care este mai educat, care are mai mulți bani, care a profitat de creșterea economică. Orășenii nu trăiesc în aceeași Românie cu cei din orașele mici provincie și de la sate.
Sunt divizați prin ceea ce reprezintă, pentru ei, Partidul Comunist. Pentru țăranii români, comunismul a însemnat îmbunătățiri (modeste!) de viață. Pentru locuitorii capitalei și ai marilor orașe, el a reprezentat dictatura. Din ură față de comunism și cu amintiri puternice legate de numeroasele victime ale dictaturii, cei de la orașe sunt interesați de liberalism.
Partidul Comunist din România a rămas la putere între 1945 și 1989, după perioada fascistă a regimului Ion Antonescu dintre 1940 și 1944. Perioada în care Partidul Național Liberal s-a mai aflat la putere sunt anii treizeci ai secolului trecut. Electoratul PNL are impresia că reprezintă România care a renăscut după ce democrația a murit atâția ani.
Partidul Național Liberal s-a născut în 1875. El reprezintă tradiția României democratice. Iar PNL este în centrul activității politice a țării, deoarece președintele Republicii, Klaus Iohannis (aparținând minorității sașilor, din Transilvania) și Ludovic Orban, premierul (maghiar) fac parte din această formațiune.
O a treia cale?
România se va îndepărta, poate, de cele două ”vechi” partide. O nouă mișcare găsește un public larg în rândul tinerilor capitalei, pro-europeni, liberali (deci nu legați de comunism) și ecologiști: Uniunea Salvați România (USR).
USR a fost fondat în anul 2016 de către un matematician francofon, Nicuşor Dan. La București, el și partidul său au propus-o la alegerile locale pe Clotilde Armand, o franțuzoaică ce s-a căsătorit în anul 1997 cu un cercetător-matematician român și care a ratat cu puțin primăria sectorului 1 al Capitalei. Este absolventă de MIT, a lucrat la Airbus, GDF-Suez, la Egis… Un CV aflat la depărtare de ani-lumină de preocupările și grijile românilor din micile orașe. Dar aceasta este o realitate a României anilor 2020. Clotilde Armand, de acum eurodeputat român sub eticheta centristă de Renew Europe, încarnează poate viitorul Bucureștiului și, apoi, al României.
https://www.franceculture.fr/politique/ces-deux-roumanie-qui-saffrontent/
FRANCE CULTURE (Franța), 26 februarie 2020
