Coronavirusul continuă să se afle pe prima pagină a presei internaţionale, iar veştile sunt amestecate, lăsând cititorii în continuare nelămuriţi, dar tot mai îngrijoraţi.
În Statele Unite, preşedintele republican Donald Trump nu a pierdut nici de-această dată ocazia de a-şi ataca adversarii democraţi. „‘Guvernării Obama’ i se datorează riposta lentă împotriva coronavirusului din SUA”, arată titlul unui articol din ziarul american New York Post. Dar acelaşi ziar notează că preşedintele american s-a lăudat, subliniind că „a fost o mare acţiune, a fost ceva ce trebuia făcut, şi am făcut-o rapid. N-aţi fi putut avea aşa ceva pe vremea guvernării Obama”. Pe celălalt mal al Pacificului, „China îşi sfătuieşte cetăţenii să stea la distanţă de graniţele Coreii de Nord, în caz contrar, ei putându-şi risca şi viaţa”. Un alt ziar american, The Epoch Times, estimează că decizia Coreii de Nord de a-şi închide frontierele „denotă seriozitatea cu care nord-coreenii tratează pericolul acestui virus”. Acelaşi ziar precizează că „localnicii din Jian şi Baishan, două oraşe aflate la frontiera dintre cele două ţări, au fost înştiinţaţi de situaţie printr-o notă oficială”.
În ceea ce o priveşte, China nu îşi pierde însă optimismul. Din oficiosul chniez China People’s Daily aflăm că „preşedintele chinez Xi Jinping a evidenţiat necesitatea de a impulsiona cererea de pe piaţă a consumatorilor, afectată simţitor din cauza epidemiei de coronavirus’. Acelaşi ziar menţionează că preşedintele Xi „a pledat pentru sporirea eforturilor în vederea reluării activităţii şi a impulsionării producţiei şi consumului intern”. Dar, în Europa, bilanţurile pe aceeaşi temă nu prea sunt încurajatoare: „Franţa raportează 377 de cazuri de infecţie cu coronavirus şi 6 morţi”, titrează cotidianul francez Le Figaro. „Stop şcolilor şi universităţilor”, titrează cotidianul italian Corriere della Sera, referindu-se la decizia autorităţilor de a închide temporar aceste instituţii din Italia. „Dar oare închiderea şcolilor serveşte la ceva?”, se întreabă acelaşi ziar.
Şi, pentru că am ajuns în Europa, nu putem ocoli problema migranţilor, mai ales a celor care se înghesuie la graniţa dintre Turcia şi Grecia. „Turcia mobilizează 1000 de poliţişti la frontiera cu Grecia pentru a împiedica trimiterea migranţilor înapoi în ţară”, titrează cotidianul turc Hürriyet. La rândul său, ziarul elen Kathimerini afirmă că „două avioane de război turceşti au intrat în spaţiul aerian al Athenei şi au survolat două insule din estul Mării Egee”. Acelaşi ziar mai subliniază că „Turcia a ameninţat să reclame Grecia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din cauza tratamentului pe care această ţară îl aplică migranţilor ajunşi în Grecia, în majoritate refugiaţi sirieni”.
Dar pomenind Turcia, nu putem trece peste vizita pe care preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdoğan, o face la Moscova. De ce? „Preşedintele Erdoğan nu merge la Moscova să se certe cu Putin”, precizează cotidianul turc Sabah. Acelaşi ziar subliniază că „dialogul dintre Erdoğan şi Putin, care a lăsat în urmă numeroase crize, de această dată va găsi o soluţie la problemele comune ale celor două ţări”. Cum în prezent Siria este problema principală, în Pravda moscovită, un expert este însă de altă părere, estimând că Putin îi va spune lui Erdoğan următoarele: „Dacă nu eşti prost, atunci încetează tot ce faci în Idlib”. Acelaşi expert estimează că „nu toată lumea iubeşte Turcia, şi asta, din cauza politicii iraţionale a lui Erdoğan”.(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)/adanga
