S-a intonat imnul, s-a organizat o ceremonie pompoasă la finalul căreia preşedintele a depus jurământul. Învestirea unui preşedinte este o bună ocazie pentru a demonstra unitatea ţării, cu excepţia cazului când se organizează două astfel de evenimente, cu doi protagonişti. În Afganistan însă aşa s-a întâmplat. Atât Ashraf Gani, cel care a fost declarat câştigătorul alegerilor de către comisia electorală, cât şi contracandidatul său Abdullah Abdullah, cel care contestă rezultatele oficiale şi se autodeclară câştigător, au organizat fiecare câte o ceremonie de învestire. Însărcinatul special al Statelor Unite, Zalmay Khalilzad a încercat să medieze duminică conflictul dintre cei doi politicieni, însă nici după o zi întreagă de negocieri nu au ajuns la un compromis. Aceştia au reuşit în trecut să cadă de acord asupra creării unui guvern de uniune naţională. Acest lucru s-a întâmplat după alegerile din anul 2014, când rezultatul alegerilor prezidenţiale a fost la fel de strâns. Atunci, în sensul acordului, Gani a devenit preşedinte, iar Abdullah prim-ministru, funcţie creată atunci pentru prima dată în Afganistan.
Potrivit informațiilor agenţiei de ştiri afgane Tolon News, cei doi politicieni sunt dispuşi și în prezent să-şi împartă puterea, dar fiecare ţine la faptul ca el să numească mai mulţi miniştri în guvern. Criza guvernamentală a venit într-un moment nepotrivit, având în vedere că Statele Unite – care asigură apărarea ţării – tocmai acum a semnat un acord de pace cu talibanii islamişti la Doha. Acest acord prevede iniţierea unor negocieri de pace afgano-afgane. O condiţie prealabilă a dialogului ar fi un schimb de prizonieri, însă Ashraf Gani – care nu a participat la discuţiile cu talibanii – refuză acest lucru. Din această cauză talibanii au reînceput atacurile asupra forţelor de securitate afgane, având în vedere că astfel de acţiuni nu sunt interzise prin acordul de la Doha. Deocamdată, Statele Unite rămân aliate guvernului de la Kabul și miercurea trecută au efectuat lovituri aeriene asupra poziţiilor talibane. În sensul acordului însă, militarii americani (şi cei din NATO) se vor retrage după 14 luni din Afganistan, dacă şi talibanii își vor respecta obligaţiile asumate.
Analiştii sunt de părere că guvernul actual din Washington este dispus să tolereze încălcări limitate ale obligaţiilor, doar pentru a putea să încheie cel mai lung conflict în care Statele Unite a fost parte, şi care durează de 18 ani. Preşedintele Donald Trump a promis în anul 2016 încheierea „războiului fără sfârşit” şi se pare că doreşte să-şi respecte angajamentul, chiar şi în condiţiile în care specialişti în domeniul siguranţei naţionale sunt de părere că o asemenea decizie va avea consecinţe nefavorabile pentru Statele Unite. Aşa s-a întâmplat în Siria, când preşedintele a hotărât de pe o zi pe alta că îşi retrage forţele. Această idee a fost formulată de către Donald Trump pentru prima dată în decembrie 2018, dar atunci consilierii săi au reuşit să-l convingă să-şi nuanţeze poziţia, dar în octombrie anul trecut a fost mult mai hotărât. În legătură cu Afganistan, preşedintele american şi-a exprimat părerea că pe termen lung, guvernul de la Kabul trebuie să asigure singur stabilitatea ţării. În cadrul unui discurs rostit vineri, Donald Trump a spus că nu este exclus ca după retragerea forţelor americane talibanii vor răsturna guvernul de la Kabul, dar acest lucru nu mai este problema Statelor Unite. „Nu putem să fim acolo în următorii 20 de ani” – spunea Trump, adăugând că până la urmă afganii trebuie să se apere singuri. Forţele de securitate afgane trebuie să se pregătească pentru luptă, pentru că televiziunea americană NBC News scria pe pagina sa de internet – invocând surse din serviciile secrete – că talibanii doar mimează dorinţa de pace, dar în realitate vor respecta acordul de pace doar până când americanii vor pleca din Afganistan. După aceea, extremiştii vor să cucerească puterea pentru a putea să-şi realizeze scopul: islamizarea forţată a ţării. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al talibanilor Suhail Shaheen a dezminţit informaţiile difuzate de NBC, spunând că este vorba despre acuzaţii fără temei.
Şansele guvernului de la Kabul nu sunt foarte bune indiferent de planurile talibanilor, având în vedere că în ultimii ani şi organizaţia teroristă Statul Islamic şi-a făcut o bază în Afganistan. Jihadiştii au comis un atentat joia trecută la o comemorare, unde a participat şi Abdullah Abdullah, prim-ministru demisionar. Preşedintele autoproclamat a scăpat nevătămat, însă 32 de persoane au murit şi 81 au fost rănite în incident. Unii analişti cred că după acordul din Doha, Statul Islamic va deveni şi mai activ, tocmai pentru a împiedica un proces de reconciliere afgano-afgan.
Székely Ervin, Rador
