Sub rezerva posibilelor anulări din cauza coronavirusului
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* Lucrări în Comisiile permanente
– Camera Deputaţilor
* Activităţi în Comisiile parlamentare:
- ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, corp B4, etaj 1
– Guvern
* Agenda premierului în exercițiu, Ludovic Orban
- ora 11:00 – întâlnire cu președintele României, Klaus Iohannis, pe tema situației provocate de coronavirus – la Palatul Cotroceni; participă ministrul în exercițiu al finanțelor publice, Florin Cîțu
– Ministere
* Jud. Dâmboviţa: Ministrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian Oros, efectuează o vizită în judeţul Dâmboviţa unde are întâlniri cu fermieri din Lunguleţu – ora 14:00, Băleni – ora 16:00, Târgovişte, zona Sârbi – ora 18:00
* Vilnius: Lituania marchează cei 30 de ani de când devenea prima republică sovietică care şi-a câştigat independenţa în 1990; participă ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la aceste ceremonii
– Partide
* Cluj-Napoca: Conferinţă de presă organizată de Partidul Popular Maghiar din Transilvania – ora 11:00
* Oradea: Conferinţă de presă susţinută de deputatul UDMR Biro Rozalia – ora 9:30
– Administraţie
* Şedinţă de consiliu de îndată pentru alocarea a aprox. 1 milion de euro, necesari achiziţionării de aparatură medicală, costume de protecţie şi alte materiale sanitare destinate spitalelor, serviciului de Ambulanţă, DSP şi IGSU – la Primăria Capitalei
* Conferinţa de închidere a proiectului „Instruire pentru structurile din cadrul sistemului de coordonare, gestionare şi control al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) în România, pe tematici prioritare pentru dezvoltarea capacităţii manageriale pentru sistemul de coordonare, gestionare şi control al în FESI” – ora 9:00, la Hotel Sheraton, sala Iridium
– Juridic
* Şedinţa Secţiei pentru pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii
– Social
* Timişoara: Andrei Roșu, primul om din lume care a finalizat circuitul 7 maratoane și 7 ultramaratoane pe cele 7 continente, dar și sportiv de anduranță, antreprenor, blogger, scriitor și vorbitor inspirațional, susţine conferinţa „7+7 obiceiuri practice pentru viața personală și profesională” – ora 18:00, la Universitatea de Vest din Timișoara, în Aula Magna
– Economic
* Galaţi: A XV-a ediţie a conferinţei „Infrastructura feroviară: sinonim al mobilităţii durabile” (11 – 12 mar.)
– Medicină, Sănătate
* Braşov: Congresul Societăţii Române de Glaucom – ora 11:00, la Hotel Kronwell, Sala „Dale Carnegie”, Bd. Gării nr. 7A (11 – 14 mar.)
– Academie
* Academia Română, prin Secția de Științe Istorice și Arheologie, organizează sesiunea aniversară „Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere” – ora 11:00, în Aula Academiei Române. Sesiunea este deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și moderată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie. La eveniment susțin comunicări acad. Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură și dr. Bogdan Cuza, descendent al familiei domnitorului. Începând cu ora 13:30, în sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, are loc vernisajul expoziția cu același nume, care va putea fi vizitată în perioada 11 – 21 martie, de luni până vineri, între orele 10:00 – 16:00
– Cultură
* Recital cameral susţinut de „Fonetic Quintet”, cu Ionuţ Emil Mardare la fagot – ora 19:00, la Ateneul Român, Sala mică
* Solista INNA susţine un concert live, alături de trupa sa – ora 21:30, la Hard Rock Cafe
* Sinaia: Ateneul Naţional din Iaşi primeşte „Medalia Regală pentru Loialitate”, în cadrul unei ceremonii – la Castelul Peleş
* Sibiu: Filmul românesc „Urma”, debutul în lungmetraj al lui Dorian Boguță, are o proiecţie de gală în cadrul programului „ESTE filmul de miercuri” – ora 20:00, la Cinema „Ion Besoiu”, Sala Mică, Str. Emil Cioran nr. 1A
– Sport
* Iaşi: Conferinţă de presă organizată de clubul de fotbal CSM Politehnica Iaşi – ora 13:00, Stadionul „Emil Alexandrescu”; participă antrenorul principal Mircea Rednic şi jucătorul Sorin Şerban
* Se dispută meciuri în Liga Naţională de handbal feminin
‣ Slobozia
- etapa a 15-a: AHCM Slobozia – CS Măgura Cisnădie – ora 18:00, Sala A. Nica
- etapa a 18-a: CSM Bucureşti – SCM Râmnicu Vâlcea – ora 18:30, Sala Polivalentă „Ioan Kunst-Ghermănescu”
* Sunt programate două partide din etapa a doua a fazei a doua a Diviziei A1 la volei masculin locurile (1-6)
- CS Arcada Galaţi – SCM ”U” Craiova – ora 17:00
- CS Unirea Dej – CS Dinamo Bucureşti – ora 18:00
* Germanbia: U-BT Cluj Napoca întâlneşte echipa germană medi Bayreuth în manşa secundă a sferturilor de finală ale competiţiei de baschet masculin FIBA Europe Cup – ora 19:30, Oberfrankenhalle – Bayreuth
* Germania: Naţionala masculină de polo pe apă a României întâlneşte selecţionata Georgiei – ora 19:00, în turneul la Hamburg
– S-a întâmplat într-o zi de 11 martie
* Acum 1177 de ani (843) se instituia Duminica Ortodoxiei, ca sărbătoare ce subliniază biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi, în general, asupra tuturor ereziilor. La Sinodul convocat de patriarhul Metodie la 4 martie 843, la Constantinopol, în timpul împărătesei Teodora, la care au luat parte toţi episcopii, egumenii şi monahii care au suferit de-a lungul persecuţiilor iconoclaste, participanţii au declarat valabile toate hotărârile celor şapte Sinoade Ecumenice care avuseseră loc de-a lungul timpului, au restabilit cultul icoanelor şi au rostit anatema asupra tuturor iconoclaştilor (un text special de anatematizare a tuturor ereticilor în decursul istoriei, începând cu Simon Magul). Acest text, precum şi toate dogmele Bisericii au fost citite în toate lăcaşele de cult în prima duminică din postul Sfintelor Paşti, pe 11 martie 843, zi care se numeşte de atunci „Duminica Ortodoxiei”, ca amintire a biruinţei asupra tuturor ereziilor. Duminica aceasta este celebrată de atunci de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în prima duminică din Postul Paştilor (anul acesta este pe 25 februarie)
* Cu 729 de ani în urmă (1291) românii (olachi) din Transilvania au fost menţionaţi ca participanţi alături de nobili (nobiles), de saşi (Saxones) şi de secui (Syculi) la congregaţia de la Alba Iulia, ale cărei lucrări se desfăşuraseră în prezenţa regelui Andrei al III-lea (1290-1301). Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus în stăpânirea domeniilor de la Făgăraş şi Sâmbăta, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania
* Cu 378 de ani în urmă (1642) Sinodul de la Iaşi adopta „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă, mitropolit al Kievului. Hotărârea Sinodului, publicată la Iaşi, este prima tipăritură din Moldova (11/21.III. – 9/19.XII)
* Acum 318 ani (1702) apărea, la Londra, până în 1735 – când a devenit „Daily Gazetteer”, primul cotidian englez, „Daily Courant”, care consta într-o singură pagină, cu reclame pe verso
* Acum 169 de ani (1851) avea loc premiera operei în trei acte „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi, la “Teatro la Fenice” din Veneţia. Libretul este semnat de Francesco Maria Piave după „Regele petrece” („Le roi s’amuse”), de Victor Hugo
* În urmă cu 153 de ani (1867) avea loc premiera operei „Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris, după un libret de Josephe Méry şi Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller. Versiunea originală (în limba franceză) a avut 5 acte, spre deosebire de versiunea ulterioară, în limba italiană, restrânsă la 4 acte. Actualmente se prezintă predominant o altă versiune, tot în italiană, dar în 5 acte
* Acum 149 de ani (1871) începea guvernarea Cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu („marea guvernare conservatoare”, până la 4.IV.1876), care a pus bazele constituirii Partidului Conservator
* Se împlinesc 30 de ani (1990), de când Lituania devenea prima republică sovietică independentă. Rusia i-a recunoscut independența abia pe 6 septembrie 1991. Pe 17 septembrie același an, Lituania intra în ONU, iar în 2004 a devenit membru UE și NATO. La începutul anului 1990, candidații susținuți de mișcarea reformistă Sąjūdis câștigă alegerile pentru Sovietul Suprem al Lituaniei, organ care proclamă, la 11 martie 1990, independența țării. Astfel, Lituania a fost prima din țările sovietice care s-a declarat independentă. Vytautas Landsbergis a fost numit șef al statului, iar Kazimira Prunskienė premier. Pe 15 martie, Uniunea Sovietică a solicitat revocarea independenței și a adoptat sancțiuni economice și politice împotriva Lituaniei. S-a făcut apel la armată, care a preluat sub control clădirile importante ale capitalei. În Vilnius, dar și în alte orașe, au avut loc așa-numitele „evenimente din ianuarie 1991”, cu ciocniri violente între masele de protest și armată. Reacția energică a țărilor Europei occidentale îl obligă pe președintele Mihail Gorbaciov să încheie un tratat la 31 ianuarie prin care este recunoscută independența Lituaniei. La referendumul din 9 februarie 1991, peste 90% din cei care au participat la vot (și 76% din cei cu drept de vot) și-au exprimat susținerea pentru o Lituanie independentă
* Cu 9 ani în urmă (2011) Japonia a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific (ora locală 14:46). Considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei, seismul a provocat moartea şi dispariţia a aproximativ 28.000 de persoane şi pagube materiale de 310 miliarde de dolari. Cutremurul şi valul tsunami ce l-a urmat au provocat mai multe explozii la centrala nucleară de la Fukushima (din cauza scurgerilor de radiaţii, zeci de mii de locuitori de pe o rază de 20 de km în jurul centralei au fost evacuaţi)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Națională a Meseriilor”, marcată, din 2020, pentru promovarea învăţământului profesional şi tehnic, la inițiativa senatorului PSD Liviu Pop. „Legea asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române”, care statua pentru prima dată învăţământul profesional, a fost votată la 11 martie 1864 și promulgată la 25 noiembrie același an de domnitorul Alexandru Ioan Cuza
– 1871: S-a născut inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (m. 1905)
– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ion Croitoru (m. 1972)
– 1900: S-a născut Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (m. 1967) – 120 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a naşterii 13.III.1900
– 1906: S-a născut Barbu Zaharescu, economist (a întocmit cel dintâi manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 2000)
– 1907: S-a născut istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului (m. 1990)
– 1929: S-a născut George Bălan, muzicolog, filosof, aforist și profesor; s-a autoexilat în Germania din 1977, unde a înfiinţat „Musicosophia-Schule”, şcoală pentru formarea ascultătorului de muzică, o fundaţie şi o editură cu acelaşi nume
– 1929: S-a născut Constantin Th. Botez, istoric, eseist şi cercetător al arhivelor (m. 1992)
– 1931: S-a născut actorul de teatru şi film Ion Besoiu; preşedinte executiv al Fundaţiei „Sibiul Vechi. Sibiu – Hermannstadt”, asociaţie care îi ajută pe tinerii talentaţi şi care oferă premii etnografilor (m. 2017)
– 1932: S-a născut poetul şi dramaturgul Iosif Naghiu (m. 2003)
– 1944: S-a născut poetul şi prozatorul Iustin Moraru
– 1965: A murit regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (n. 1897) – 55 de ani
– 1975: A murit fizicianul Eugen Bădărău; este fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1887) – 45 de ani
– 1988: A murit Harry Brauner, etnomuzicolog, , folclorist, compozitor şi profesor (n. 1908)
– 1992: A murit Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (n. 1929)
– 1996: A murit Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operă, tenor şi profesor (n. 1909)
– 1999: A murit Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (n. 1913)
– 2009: A murit lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (n. 1927, la Hrupista/Grecia)
– 2014: A murit Doru Tureanu, considerat cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor; a jucat la Dinamo între 1969 şi 1988, ultimul an fiind antrenor atât la gruparea din Ştefan cel Mare, cât şi la echipa naţională; echipa României, cu Doru Tureanu pe gheaţă, a învins echipa SUA în 1977, cu scorul de 5-4, victorie considerată şi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului românesc (n. 1954)
– 2016: A murit atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României (n. 1936)
– 2019: A murit Vasile Stănescu, economist, jurist și profesor; activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în peste 25 de volume şi în peste 300 de studii şi articole în domenii precum managementul întreprinderilor, drept şi legislaţie economică, informatică, finanţe şi contabilitate; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1925) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Strasbourg, Franţa: Vicepreşedintele Comisiei Europene şi Înalt Reprezentant al Comisiei pentru Politica Externă şi de Securitate, Josep Borrell, prezintă Strategia Uniunii pentru Africa, în cadrul sesiunii Parlamentului European
– Paris: Președintele francez, Emmanuel Macron, se întâlnește cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei și cu regina Letizia – la Palatul Élysée
– Strasbourg: Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, se va întâlni cu Edi Rama, premier și ministru al afacerilor externe și europene din Albania și președinte în funcție al OSCE
– Madrid: Delegaţia FMI prezintă concluziile misiunii anuale asupra economiei spaniole
– New York: Este aşteptată pronunţarea sentinţei în procesul producătorului de film de la Hollywood, Harvey Weinstein, care a fost găsit vinovat de viol şi agresiune sexuală
– Ankara, Turcia: Fostul ministru al economiei, Ali Babacan, anunţă crearea unui nou partid
– Santiago de Chile: Manifestaţie împotriva preşedintelui Sebastián Piñera, la marcarea a doi ani de când este la putere
– Alger, Algeria: Procesul fostului director general al Directoratului General pentru Siguranţa Naţională din Algeria, Abdelghani Hamel
– Fukushima, Japonia: Manifestări de marcare a nouă ani de la seismul şi tsunami-ul care au lovit regiunea Fukushima, provocând o catastrofă nucleară şi umanitară
– Anglia, Franţa: Au loc meciuri în prima manşă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor la fotbal
- Liverpool – Atletico Madrid – ora 22:00, stadion Anfield
- Paris Saint-Germain – Borussia Dortmund – ora 22:00, stadion Parc des Princes
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Europeană a Victimelor Terorismului”, declarată de Parlamentul European; data propusă iniţial era 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise în lume (SUA, 2001); cele patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11.III.2004 au determinat, însă, stabilirea acestei date. NOTĂ: Atentatele de la Madrid s-au soldat cu 192 de morţi (dintre care 16 români) şi 93 de răniţi; România a fost cea de-a doua ţară, după Spania, ca număr de victime
– 1544: S-a născut Torquato Tasso, cel mai important poet italian al Renaşterii târzii; creatorul epopeii naţionale italiene (m. 1595)
– 1722: A murit John Toland, filosof irlandez; ideile sale evoluează spre „panteism” (concepţie filosofică monistă care identifică pe Dumnezeu cu natura), termen filosofic ce-i aparţine (n. 1670)
– 1843: S-a născut Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne, profesor (m. 1931)
– 1869: A murit Vladimir Odoevsky, filosof, scriitor, critic de muzică, filantrop şi pedagog rus; cea mai importantă operă a lui este colecţia de esee şi nuvele „Nopţi ruse” (1844) (n. 1803)
– 1887: S-a născut actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (m. 1980)
– 1906: S-a născut compozitorul turc Hassan Ferit Alnar (m. 1978)
– 1908: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (n. 1846)
– 1915: S-a născut informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford. În următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (m. 1990) – 105 ani. NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acelui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”
– 1920: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (m. 2017) – 100 de ani
– 1931: A murit Wilhelm Friedrich Murnau, regizor de film german (n. 1888)
– 1931: S-a născut Rupert Murdoch, om de afaceri american de origine australiană; prin „News Corporation Holding”, deţine controlul asupra unui adevărat „imperiu” al informaţiei – circa o sută de cotidiane (printre care „The Times”), mari edituri („Harper Collins”), reţele de televiziune şi film („20th Century Fox” şi „Metromidia”)
– 1935: S-a născut geologul și profesorul francez Jean Dercourt; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (m. 2019) – 85 de ani
– 1940: S-a născut George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (m. 2019) – 80 de ani
– 1950: S-a născut Bobby McFerrin, solist vocal şi instrumentist american, cunoscut, încă din anii ’70 ai secolului XX, ca „omul orchestră”; câştigător a 10 premii „Grammy”; autorul hit-ului „Don’t Worry, be Happy” – 70 de ani
– 1950: A murit scriitorul german Heinrich Mann (n. 1871) – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 martie 1950
– 1952: S-a născut Douglas Adams, scriitor şi dramaturg englez; este cunoscut mai ales pentru seria sa „Ghidul autostopistului galactic” (m. 2001)
– 1955: A murit Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, descoperitorul penicilinei (1928); Premiul Nobel pentru medicină pe 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (n. 1881) – 65 de ani
– 2002: A murit James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1981 (n. 1918)
– 2006: A murit (la Haga) Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, încercare ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (n. 1941)
– 2013: A murit scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria”, una dintre primele cărţi despre copiii românilor basarabeni deportaţi în lagărele comuniste din Siberia (n. 1932)
– 2018: A murit actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (n. 1927)
