În timp ce preşedintele Chinei, Xi Jinping, face o primă deplasare în provincia Wuhan, epicentrul coronavirusului care a contaminat numeroase zone ale lumii, întreaga Italie intră în carantină, scrie presa internaţională. Cotidianul La Repubblica informează că „în încercarea de a opri răspândirea Covid-19, guvernul de la Roma a anunţat noi interdicţii valabile în întreaga Peninsulă şi controale care vor fi efectuate de poliţia din porturi, aeroporturi şi gări, unde vor fi montate termoscannere”. „Lupta contra cronometru pentru combaterea epidemiei cu coronavirus se înscrie pe trei direcţii clare: respectarea regulilor, păstrarea distanţei şi deplasări doar în cazuri excepţionale”, rezumă ziarul italian. Iar „cine încalcă interdicţiile, riscă să fie arestat”, punctează La Repubblica, citându-l pe premierul Giuseppe Conte. În actuala situaţie, „o criză financiară italiană este o certitudine – iar marea întrebare este cât de contagioasă va fi aceasta”, consideră The Guardian. Pe de altă parte, China pare a fi reuşit să depăşească perioada de carantină, însuşi preşedintele Xi Jinping făcând o vizită în provincia Wuhan, pentru prima dată de la declararea focarului noului virus de tip Sars. Agenţia de presă Xinhua scrie că „toate cele 16 spitale temporare au fost închise”, iar şeful statului a afirmat cu tărie că „fundamentele economice ale Chinei nu sunt afectate de Covid-19” şi a promis măsuri de susţinere a întreprinderilor, de stabilizare a ocupării forţei de muncă şi de creare de locuri de muncă suplimentare. În Statele Unite însă, „epidemia reprezintă cel mai mare test la care este supusă economia, de la criza financiară din 2008”, este de părere New York Times. Este totodată un mare test chiar pentru preşedintele SUA, după cum observă Wall Street Journal: „pandemia de coronavirus este cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată Donald Trump” şi „va deveni curând cel mai mare adversar” al său, întrucât „virusul nu poate fi trimis în derizoriu şi nici hărţuit” prin tweet-uri.
Pentru Europa, este momentul bilanţului primelor 100 de zile ale Ursulei von der Leyen la cârma Comisiei, scrie EUObserver şi constată că „politicile privind domeniul digital şi Pactul Verde au fost lovite de criză”. Cotidianul de la Bruxelles detaliază că agenda Bruxelles-ului „a fost afectată mai întâi de coronavirus, iar acum de situaţia de la frontiera greacă”. Acelaşi EUObserver relatează că la întâlnirea cu preşedintele Erdogan, desfăşurată la Bruxelles, între Uniunea Europeană şi Turcia nu a fost convenit niciun acord nou privind migranţii. „Europenii refuză să cedeze în faţa şantajului migratoriu al preşedintelui turc, dar caută o ieşire din criză”, explică Le Figaro. Le Monde vorbeşte totuşi despre „o mică acalmie între Uniunea Europeană şi Turcia”, cu menţiunea că preşedintele turc „doreşte în special ca europenii să contribuie mai mult la susţinerea lui în confruntarea cu regimul sirian, în Idlib”. Iar ziarul Hurriyet informează problema migranţilor va fi discutată de preşedintele turc „cu liderii Franţei, Germaniei şi posibil Marii Britanii, într-un summit care va avea loc la Istanbul în 17 martie”.
În Afganistan, imediat după ce preşedintele Ghani a fost învestit pentru un nou mandat, SUA au început retragerea trupelor, în cadrul acordului de pace convenit cu talibanii”, relatează The Times. Wall Street Journal constată că „după o suplimentare a efectivelor militare (în Orientul Mijlociu) cu scopul de a contracara” ameninţarea reprezentată de Iran, „SUA au început să-şi retragă cei 90.000 de militari din toată regiunea, în timp ce Iranul, răvăşit de noul coronavirus, nu a reprezentat o ameninţare atât de mare pe cât se temeau cândva oficialităţile americane”.
Ziarele străine sunt la fel de atente la mutările recente ale preşedintelui Rusiei, în sensul modificării Constituţiei ţării. După cum relatează agenţia de presă Tass, Vladimir Putin a acceptat amendamentul propus şi aprobat în Duma de Stat, care îi va permite să candideze din nou la alegerile din 2024, fără a mai lua în considerare numărul de mandate exercitate. „Într-o apariţie atent regizată, preşedintele Vladimir V. Putin a acceptat să i se permită să candideze pentru încă două mandate, dacă va fi de acord Curtea Constituţională”, ironizează New York Times. Este vorba despre o „ipoteză pe care Vladimir Putin o exclusese în mai multe rânduri în ultimii ani”, remarcă Le Monde. Cotidianul parizian menţionează că „potrivit unui sondaj al centrului Levada, de la sfârşitul lunii ianuarie, „doar 27% din ruşi susţin posibilitatea unui nou mandat pentru Vladimir Putin”, dar „într-un semn al slăbiciunii în faţa acestui tur de forţă instituţional, opoziţia nu a chemat la o manifestaţie decât în 21 martie”. New York Times conchide că iniţiativa „l-ar putea menţine la putere (pe actualul conducător de la Kremlin) până în 2036”.
Adriana Buzoianu, RADOR
