Ministrul de externe ucrainean, Vadim Prystaiko va efectua o vizită în Ungaria la data de 26 martie. Scopul misiunii diplomatului ucrainean este refacerea relaţiilor bilaterale maghiaro-ucrainiene care s-au deteriorat după ce Ucraina a adoptat modificarea legii învăţământului, care afectează drepturile minorităţilor naţionale în ceea ce privește învăţământul în limba maternă.
„Blocarea şedinţelor consiliului NATO-Ucraina rămâne în vigoare, până când vom reuşi să ne înţelegem în privinţa restabilirii drepturilor minorităţilor naţionale” – a declarat marţi la şedinţa parlamentului de la Budapesta ministrul de externe maghiar Szijjártó Péter. Şeful diplomaţiei ungare a luat cuvântul în cadrul declaraţiilor politice înainte de ordinea de zi şi a subliniat că adesea Ungaria este prezentată în lume drept o ţară care duce o politică filorusă, ceea ce – după părerea lui Szijjártó – este „ridicol”. Cu toate acestea, aşa cum v-am informat preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin a declarat la finele anului trecut că Ungaria a propus legislativului din Moscova să coopereze pentru apărarea minorităţilor ruse şi maghiare din Ucraina. În Ungaria ştirea a fost dezminţită.
Cert este însă că în Ucraina este război şi potrivit Uniunii Europene Rusia a anexat în mod ilegal Peninsula Crimeea şi urmăreşte destabilizarea ţării. În această situaţie Kievul speră să primească ajutor din partea NATO. Szijjártó însă a declarat că „pentru noi” este mult mai importantă soarta celor 150 de mii de maghiari din Ucraina, decât orice abordare geopolitică. Ministrul de externe ungar a declarat că la data de 26 martie soseşte la Budapesta ministrul de externe ucrainean Vadim Prystaiko, care a primit misiunea de la preşedintele Volodimir Zelenski să încerce îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale. „Noi suntem pregătiți” pentru aceste tratative, şi venim cu propuneri raţionale – a adăugat Szijjártó. Acesta a spus că guvernul maghiar a făcut o propunere complexă Ucrainei, care conţine şi acordarea unui credit avantajos pentru Ucraina în valoare de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Subcarpatia, pentru deschiderea de noi puncte de trecerea frontierei, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere între cele două ţări, precum şi pentru cooperarea în domeniul agriculturii.
Şi relaţiile bilaterale dintre Ucraina şi România sunt umbrite de modificarea legii învăţământului din Ucraina. La data de 5 septembrie 2017 Rada Supremă din Ucraina (parlamentul ucrainean) a adoptat noua lege a învăţământului care în art. 7 prevede următoarele: În Ucraina limba de predare este limba statului. În conformitate cu aceasta, învăţământul în limba minorităţilor naţionale este permis pe lângă limba ucraineană, doar în şcoala elementară şi numai în acele şcoli care funcţionează cu susţinerea autoguvernărilor (consiliilor locale n. r,) în clase sau grupe separate. Începând cu clasa a 5-a, cu excepţia limbii şi literaturii de limbă maternă, toate disciplinele se învaţă în limba ucraineană.
Problema legată de restricţia dură a învăţământului în limba maternă a fost ridicată de mai multe ori de către oficiali români în cadrul contactelor bilaterale. Recent secretarul de stat în cadrul MAE, Dan Neculăescu, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Olecsandr Bancov „a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”.
Székely Ervin, Rador
