Astenia, definită chiar de sensul grecesc din care provine ”asthenos” – ”fără vlagă”, este o afecțiune caracterizată de senzația de slăbiciune și lipsă de energie, ce ”debutează” odată cu instalarea primăverii și poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de capacitatea de adaptare la noul sezon a fiecărui organism în parte. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că firea umană are un echilibru extrem de fragil, puternic influențat de tot ceea ce îl înconjoară, iar astenia de primăvară apare exact atunci când organismul uman întâmpină probleme în a face față provocărilor aduse de schimbarea anotimpului.
Lumina în exces, razele soarelui, polenul care începe să-și facă simțită prezența, (și, odată cu el, și alergiile), temperaturile și presiunea atmosferică în continuă schimbare, toate influențează starea generală a întregului organism, creând ușoare dezechilibre sau modificări metabolice și hormonale, care declanșează o serie de alte simptome și reacții. Senzaţia de oboseală psihică permanentă (ce nu dispare prin repaus), scăderea apetitului, tristețea nejustificată, apatia, anhedonia (incapacitatea de a resimți plăcerea în situații normale), durerile de cap, iritabilitatea, dificultăţile de concentrare și atenție, tulburări de somn sau de ritm cardiac şi slăbiciunea fizică pe care unele persoane (aproximativ 40% din populație, conform unor studii de specialitate) le resimt în această perioadă sunt, de fapt, urmarea efortului de adaptare a organismului la condiţiile noului sezon, o consecinţă a ieşirii din hibernare.
Mituri și realități
Astenia de primăvară este o bună ilustrare a unui vechi adevăr medical: ”nu orice simptom înseamnă boală, după cum nu orice boală produce simptome”. Există simptome pentru care, în urma celor mai aprofundate investigații, nu se găsește un diagnostic, după cum, din păcate, există boli (unele chiar dintre cele mai grave) care rămân tăcute până la final. Astenia de primăvară face parte din prima categorie, fiind vorba de un mănunchi de simptome ce au în comun o stare de ”lehamite generală”, dar care sunt insuficiente pentru a defini o boală. Astenia sau ”febra de primăvară” (cunoscută sub această denumire dintr-un poem scris de Mark Twain) nu este un diagnostic de boală bine stabilit, ci o categorie medicală care se bazează mai degrabă pe observație, decât pe studiul științific.
Deși (încă) nu se cunoaște cu exactitate motivul apariției acestui fenomen, o posibilă explicație poate fi legată de răspunsul creierului la lumină și întuneric. În sezonul rece, când „porția” de soare se reduce treptat, creierul nostru se „scaldă” în melatonină, un hormon care ajustează durata și calitatea somnului la nesfârșitele nopți de iarnă. Primăvara, odată cu zăpada, se „topește” și excesul de melatonină din creier, făcând loc hormonilor „estivali”: serotonină, estrogeni, endorfine. Serotonina și melatonina sunt două substanțe chimice care transmit informații la nivelul neuronilor. Când retina detectează lumină se secretă serotonina: aceasta inițiază trezirea, acționează ca un stimulent natural și contribuie la starea de bine. Nu degeaba este denumită și ”hormonul fericirii”! Pe măsură ce se întunecă, serotonina este transformată în melatonină. Melatonina sau ”hormonul întunericului” are un efect de relaxare și induce somnul. Secreția de melatonină este direct proporțională cu durata nopții. În timpul iernii, când noaptea este mai lungă decât ziua, rezerva organismului de serotonină se epuizează. Pe de altă parte, primăvara, când zilele devin mai lungi, organismul își reglează nivelul de hormoni, eliberând mai multe endorfine, testosteron și estrogen. Această schimbare pune o presiune deosebită asupra organismului, care răspunde printr-o senzație generală de oboseală.
Se pare că cele mai afectate persoane sunt, în principal, femeile de 30-40 de ani, care au o vulnerabilitate fizică și emoțională mai mare, persoanele care lucrează în condiții de stres, dar și cele sedentare, care, în sezonul rece, au fost obișnuite să stea mai mult în casă și să consume alimente conservate, ce prezintă un nivel scăzut de vitamine și minerale. Specialiștii susțin că astenia de primăvară nu este recunoscută oficial în medicină, ”nefiind o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale”, care apar atât la persoanele sănătoase, cât și la cele care au asociată și o altă patologie, însă, în ”desișul” bolilor psihice, există totuși o maladie care se numește ”tulburare afectivă sezonieră”. Unii chiar afirmă că simptomele asteniei de primăvară sunt, de fapt, un semnal clar că organismul are nevoie de hrană nouă, proaspătă și bogată în substanțe nutritive, vitamine și minerale. În orice caz, aproape fiecare om s-a confruntat, în momentul trecerii de la iarnă la primăvară, cu o paletă de simptome greu de specificat, grupate sub denumirea generică și informală de ”astenie de primăvară”, însă, când aceste simptome se prelungesc în timp, deja vorbim de o altă afecțiune (ceva mai gravă) – depresia, ce poate avea urmări dintre cele mai nefaste, dacă nu este tratată la timp.
După alții, astenia este ”o modă”, întrucât ne vine mult mai ușor să dăm vina pe primăvară decât pe ritmul de viață actual, stresant în orice anotimp! ”Primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e iarnă”, spunea pe bună dreptate scriitorul englez, Charles Dickens, iar organismul nostru învață încet, încet să iasă dintr-o perioadă în care a funcționat la relanti, pregătindu-se, cu câteva hopuri de adaptare, să accelereze la turație maximă. Cu toate acestea, există specialiști care susțin că ”inventăm orice ca să ne fie mai comod să trăim”, catalogând astenia, mai degrabă, drept lene (nu în sens peiorativ). Cine știe, poate că există un dram de adevăr în această afirmație, dacă ne gândim la faptul că ”principalul promotor al progresului civilizației umane ar putea fi… lenea”.
Nu mai putem vorbi astăzi de o ”alimentație deficitară în legume și fructe proaspete”, atâta timp cât în orice sezon putem găsi tot soiul de vegetale și produse de import la discreție. Nici cu adaptarea la noile condiții de mediu (temperaturile pozitive sau lumina solară din abundență) unii medici nu sunt de acord, pentru că ”nu mai trăim în grote de zeci de mii de ani ca să ne afecteze atât de tare mediul înconjurător”. Și nici ”îndoparea” cu multivitamine nu este recomandată de toți specialiștii, această ”pseudoboală” neavând un tratament specific, ci, pur și simplu, ar trebui să respectăm un regim de viață echilibrat, atât primăvara cât și în restul anotimpurilor. Mâncarea variată, cu porții zilnice de legume și fructe proaspete, plimbările zilnice, respectarea odihnei nocturne, eliminarea exceselor de alcool, tutun, internet, TV și socializarea cât mai frecventă cu prietenii (reali), sunt metode de prevenire a oricărei afecțiuni minore extrem de populare în rândul oamenilor și, totuși, câți oare le respectă?!
Cauze
După cum am spus, combinația dintre simptomele fizice și psihice poate cauza o stare de oboseală generalizată, de la problemele musculare până la dificultăți legate de puterea de concentrare. Uneori, starea de melancolie sau de tristețe este însoțită și de irascibilitate, de anxietate și de intoleranță la stimuli puternici, de la luminozitate până la sunete. Semnele cele mai clare ale asteniei de primăvară țin de pierderea interesului pentru activitățile care provoacă de obicei plăcere (anhedonie), inclusiv o scădere puternică a libidoului, pierderea memoriei, încetineala în gândire, vederea încețoșată și diminuarea vitalității fără manifestări depresive (lipsă de inițiativă, inhibiție, pierderea interesului, însingurare). Astenia de primăvară poate cauza și probleme legate de alimentație, de la bulimie până la diminuarea puternică a poftei de mâncare și poate influența și somnul, la unele femei manifestându-se prin somnolență, în timp ce altele, prin insomnie.
Stresul generat de creșterea cantității de lumină după zilele scurte de iarnă, diferențele de temperatură mai mari sau mai mici, apărute brusc, sedentarismul excesiv din timpul iernii, dar şi trecerea la ora oficială de vară și trezitul foarte devreme supun organismul la un efort suplimentar de adaptare. Una dintre schimbările hormonale aflate la originea asteniei de primăvară este scăderea concentrației de beta-endorfine din componenta plasmei sangvine. Acest tip de hormon induce o stare de bine și are un efect calmant, mai ales dacă este prezent într-o concentrație ridicată. Alături de beta-endorfine, și hormonul stimulator al melanocitelor ne influențează starea de spirit atunci când vremea se schimbă. Eliberarea lui în organism este stimulată de lumina soarelui, iar daca este stimulat din plin, va avea ca efect direct scăderea poftei de mâncare.
Cea mai cunoscută și ”renumită” cauză a apariției asteniei o reprezintă, însă, alimentația. Fiind foarte bogată în grăsimi și carbohidrați, alimentația ”de iarnă” privează organismul de vitamine și minerale. Dacă meniul include în mod preponderent carne grasă, asociată cu garnituri pe bază de carbohidrați, în loc de salate proaspete, starea generală de oboseală se instalează fără niciun efort. Nici dulciurile sau fructele cu un conținut ridicat de zahăr nu ne ajută să combatem astenia de primăvară. Un alt motiv pentru care ne găsim la un moment dat într-un impas emoțional la început de primăvară este și lipsa luminii naturale, iar nivelul scăzut de activitate fizică este un alt factor agravant al simptomelor asociate cu astenia de primăvară.
Autor: Alina Andrei, RADOR
Surse:
https://www.secom.ro/articles/ce-este-astenia-de-primavara-de-ce-apare-si-cum-se-manifesta
https://www.medihelp.ro/blog/sanatate/astenia-de-primavara-simptome-si-tratament/
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/astenia-de-primavara-realitate-sau-fictiune
https://www.csid.ro/health/sanatate/astenia-de-primavara-ce-este-si-cum-poti-scapa-de-ea-16193776
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/cum-combati-astenia-de-primavara-1221517
https://romanialibera.ro/lifestyle/cum-tratam-astenia-de-primavara-722888
https://doc.ro/lifestyle/astenia-de-primavara-cauze-simptome-si-remedii
