Sub impactul pandemiei de coronavirus, presa internaţională relatează despre măsurile adoptate de autorităţi pentru limitarea virulenţei molimei şi a efectelor sale. Sub titlul „Uniunea Europeană luptă împotriva coronavirusului pe toate fronturile”, Financial Times informează că blocul comunitar instituie „cele mai dure restricţii de călătorie impuse vreodată în istoria uniunii”, implicând „suspendarea pentru o perioadă nedeterminată a tuturor deplasărilor în Spaţiul Schengen pentru cetăţeni din ţări din afara UE”. Este vorba despre „cea mai curajoasă ripostă colectivă a Europei”, apreciază cotidianul financiar londonez. La modul individual, răspunsul fiecărei ţări europene în parte a fost diferit. După măsurile restrictive severe aplicate de Italia, Spania a impus stare de urgenţă şi a anunţat că va naţionaliza furnizorii de sănătate din sistemul public şi privat, relatează EUobserver. În Franţa „deplasările sunt reduse la ‘strictul necesar’ şi ‘activităţile colective sunt interzise’ pentru îndiguirea epidemiei provocate de coronavirus”, scrie Le Monde. Le Figaro îl citează pe ministrul francez al Economiei, care „anunţă un ajutor de 45 de miliarde de euro pentru întreprinderi şi salariaţi”, în situaţia în care guvernul mizează pe un recul de 1% al PIB-ului în anul 2020. Făcându-se ecoul remarcilor preşedintelui Macron, care a afirmat că Franţa este „în război” sanitar cu virusul, ministrul francez al Economiei, Bruno le Maire a adăugat că „lupta împotriva coronavirusului este totodată ‘un război economic şi financiar'” care „va fi de durată, va fi violent şi trebuie să mobilizeze toate forţele noastre”, menţionează Le Figaro. La rândul său, Germania ridică nivelul ameninţării Covid-19 la „înalt” şi chiar „foarte înalt” în unele zone, din cauza creşterii numărului de îmbolnăviri la peste 6.000, scrie Der Spiegel. Cotidianul german îl citează pe şeful Institutului german de control al bolilor, Robert Koch, care este de părere că „dacă nu reuşim să încetinim propagarea bolii, trebuie să presupunem că vom avea câteva milioane de cazuri în lunile următoare” şi estimează că actuala pandemie „va continua pe o perioadă de doi ani”. Pe de altă parte, autorităţile din Ţările de Jos „mizează pe o imunitate colectivă”, excluzând o izolare totală a populaţiei, o atitudine „criticată până acum de oamenii de ştiinţă care o consideră prea riscantă faţă de amploarea crizei”, după cum citim în Le Soir. Totuşi, în Marea Britanie, unde iniţial premierul Boris Johnson a luat o poziţie similară cu cea neerlandeză, guvernul pare a-şi fi schimbat strategia, observă The Guardian. După ce cu câteva zile în urmă a recomandat persoanelor cu simptome de răceală „să stea acasă timp de şapte zile, dar altfel să ducă o viaţă normală, premierul a prezentat o serie de măsuri incendiare care efectiv vor consemna la domiciliu majoritatea populaţiei”, explică publicaţia londoneză, cu precizarea că noile măsuri au fost determinate de „cele mai recente date privind impactul epidemiei scăpate de sub control din Italia asupra serviciului de sănătate al acestei ţări”. Iar pentru a contracara danele pentru economie, guvernul britanic anunţă un pachet de salvare de 330 de miliarde de lire sterline, informează The Telegraph. Şi în Statele Unite, administraţia preşedintelui Donald Trump pare a-şi fi schimbat atitudinea faţă de epidemie. După ce iniţial a minimizat efectele Covid-19, acum liderul de la Casa Albă a recunoscut că „este rău” şi „a recomandat limitarea întâlnirilor la care iau parte mai mult de 10 persoane”, relatează New York Times. În acelaşi timp, Wall Street Journal reliefează că, în încercarea de a diminua efectele negative asupra economiei, administraţia Trump pregăteşte un pachet de stimulente economice în valoare de 850 de miliarde de dolari, care va include asistenţă pentru întreprinderi, dar şi cecuri trimise americanilor. La rândul său, Bloomberg scrie că România „va opri cele mai multe activităţi de audit şi va amâna încasarea impozitului pe profit pentru a atenua impactul virusului”. Iar într-o corespondenţă trimisă de la Bucureşti, Liberation relatează că guvernul român se vede nevoit să facă faţă sosirii expatriaţilor din Italia. „Este vorba oficial de 30.000 de cetăţeni români întorşi din Italia, dar cifra ar fi substanţial subestimată şi unii vorbesc despre mai mult de jumătate de milion de expatriaţi întorşi începând din 22 februarie”, face socoteala ziarul francez. Şi „chiar dacă statul român a anticipat această întoarcere masivă şi a înfiinţat tabere de carantină în fiecare regiune de la frontieră, în care urmau să fie cazaţi cei sosiţi din Italia”, „expatriaţii s-au organizat şi au refuzat să se conformeze regulilor de prevenţie menite a limita propagarea virusului” şi „autorităţile au trebuit să schimbe strategia”, organizând carantina la domiciliu sau în cazul celor cu simptome internarea directă într-una din cele cinci unităţi medicale speciale destinate Covid-19. Iar acum, „în timp ce Spania, Germania şi Franţa îşi închid frontierele, România se aşteaptă la un nou val de expatriaţi căci doar în aceste trei ţări se află aproape două milioane de români”, continuă Liberation. Dar „autorităţile sanitare nu cedează panicii. De la transformarea Spitalului Colentina din inima Bucureştiului într-o unitate specială dedicată Covid-19, la fabricarea naţională de măşti şi dezinfectanţi, totul este pregătit pentru a ţine sub control epidemia”, încheie Liberation pe un ton optimist.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
