Motto: „Eu, în momentul în care cânt, am ceva de spus și fiindcă a cânta este, de fapt, un fel de a te ruga lui Dumnezeu și de a-I aduce lauda” – Felicia Filip
Vineri, 20 martie, soprana Felicia Filip împlineşte 61 de ani. A câştigat numeroase premii internaţionale şi a avut, de-a lungul anilor, o carieră impresionantă în ţară şi peste hotare, cântând cu un remarcabil succes pe scene prestigioase din întreaga lume, precum Royal Opera House Covent Garden din Londra, Staatsoper din Viena ori Teatro Liceu din Barcelona. Felicia Filip s-a remarcat, în mod deosebit, în roluri verdiene, în special în Violetta din „La Traviata”, dar şi în opere de Donizetti, Bellini sau Mozart, în partituri de operetă sau vocal-simfonice. A colaborat cu nume mari ale scenei lirice, precum Montserrat Caballé, Roberto Alagna sau Franco Farina, iar critica internaţională a numit-o „diva céleste” sau „noua regină a Traviatei”. Este unica solistă care a obţinut toate premiile Mozart – atât în 1983, la Barcelona, cât și în 1987, la Viena și în 1991, la Toronto -, a fost prima soprană din țara noastră care și-a asociat vocea cu o trupă rock autohtonă – Iris – reușind să aducă în sala de operă fani ai rockului românesc şi a fost recompensată cu alte numeroase premii şi distincţii valoroase.
Din anul 2014, se află la conducerea Operei Comice pentru Copii din Capitală, instituţie care îi încântă pe cei mici cu spectacole excepţionale şi cu nenumărate activităţi conexe.
Felicia Filip s-a născut la 20 martie 1959, la Slatina, în județul Olt.
Și-a început studiile la Școala de Muzică din Slatina, ca violonistă, ajungând să interpreteze ”Concertul pentru vioară” de Max Bruch.
A parcurs, apoi, Liceul de Muzică din Pitești, perioadă în care profesorii i-au remarcat talentul dar au îndrumat-o să acumuleze şi mai multe cunoştinţe.
Tot la liceul din Piteşti a primit, de la director, sugestia de a urma Școala Populară de Artă, la canto.
Primul examen de admitere susţinut la Conservator a reprezentat o nereuşită, ea având de parcurs un program de soprană dramatică, în timp ce ea era o lirică lejeră. S-a întors la Slatina și a predat timp de doi ani vioara, iar în anul 1980, a încercat pentru a doua oară la Conservator, reuşind a doua din 50 de concurenţi care se întreceau pentru şapte locuri.
Anii studenţiei au fost marcaţi de întâlnirea cu profesoara de canto şi omul de excepţie Georgeta Stoleriu, care i-a marcat întreaga existenţă.
Idolul Feliciei Filip a fost şi a rămas inegalabila Maria Callas, o personalitate a scenei lirice internaționale.
În anul 1983 are prima ieşire peste hotare, la un concurs la Barcelona, iar în anul 1985, Felicia Filip a debutat la Teatrul Liric din Brașov, unde fusese repartizată după absolvirea Conservatorului, în rolul Gilda din „Rigoletto” și în ”Traviata”.
În anul 1986, s-a aflat pe scena Operei Naționale din București, în rolul Antoniei din ”Povestirile lui Hoffmann”.
A devenit prim solistă a Operei Naționale București, acumulând, în timp, un repertoriu extrem de vast, ce cuprinde operă, operetă, lieduri și muzică vocal simfonică, lucrări din creaţiile lui Verdi, Rossini, Donizetti, Bellini, Mozart, Bizet, Puccini, Strauss, Offenbach, sau Beethoven
A urmat o carieră excepţională, pe cele mai prestigioase scene ale lumii, colaborând cu personalităţi precum Monserrat Caballe, Roberto Alagna, Francesco Araiza, Juan Pons, Francisco Farina, Salvatore Fisichella, Marcelo Alvarez, Marcello Giordani, Juan Pons, Vincente Sardinero sau Fabio Armiliato.
Anul 1991 marchează debutul carierei sale internaţionale, într-un spectacol cu ”Traviata”, de Verdi, la Basel, în Elveția. Era rolul pe care soprana avea să îl interpreteze cu o muzicalitate absolut fantastică, cu o tehnică vocală ce a atins perfecţiunea iar critica de specialitate nu a ezitat să o numească ”noua regină a Traviatei”, „cea mai importantă Violeta”, „Tragediană superbă” sau „Filipissima”.
Au urmat reprezentaţii pe scene precum Covent Garden, Wiener Staatsoper, Liceo di Barcelona, Hamburg, la Toulouse sau la Moscova, unde publicul dar şi critica a răsplătit-o cu ovații îndelungate şi comentarii extrem de măgulitoare.
A colaborat cu mari dirijori ca Silvio Varviso, Anton Guadagno, Daniel Oren, Carlo Rizzi şi a fost prezentă în spectacole a căror regie era semnată de Otto Schenk, John Cox, Jean Claude Auvray, Axel Corti, Nicolas Joel.
Felicia Filip a fost prima soprană din țara noastră care și-a asociat vocea cu o trupă rock autohtonă – Iris – reușind să aducă în sala de operă fani ai rockului românesc, urmând modelul mai celebrului cuplu internaţional Montserrat Caballe – Freddie Mercury.
La propunerea lui Mike Godoroja, în 13 decembrie 1996, soprana are prima întâlnire cu trupa Iris, cu prilejul concertului lor aniversar, de la Sala Polivalentă. Ceea ce avea să-i unească au fost personalitățile lor remarcabile, seriozitatea, un mare profesionalism, dar şi simțul umorului şi spiritul autocritic, fără de care perfecţiunea – nu-i aşa – nu are cum să existe.
Primul album de rock-simfonic din România, realizat împreună cu formația Iris, a fost ”Athenaeum”, urmat în anul 2007 de colaborarea pe care au avut-o în realizarea albumului ”Iris 30 de ani: Cei ce vor fi”, două dintre melodiile de mare succes fiind „De vei pleca” și „Baby”.
În 11 mai 2009, Felicia Filip a abordat şi stilul etno, alături de grupul K1, în cadrul unui concert intitulat „Balade din Carpați”, susținut în sala „Mihail Jora” a Societății Române de Radiodifuziune, în care au fost invitaţi special actorul Vlad Rădescu, Orchestra de Cameră “ARKADIA” şi Corul “AMADEUS”. Spectacolul marca o continuare a proiectului Callatis România Euro Tour, inițiat alături de regizorul și producătorul Cornel Diaconu, prin care Felicia Filip, K1 și grupul Ro-Mania au prezentat în 2007 și 2008 spectacolele „Etnosimfonica” și „Balade din Carpați” în 15 orașe din Austria, Germania, Franța, Belgia și Italia.
În martie 2010, proiectul „Balade din Carpați” avea să fie nominalizat la cea de-a VIII-a ediție a Premiilor Muzicale Radio România, la categoria Cel mai bun proiect etno.
În noiembrie 2013, Felicia Filip a lansat albumul „Fata din Vis”, în care a realizat o pledoarie inedită, o sinteză excepţională a rockului românesc din toate timpurile. La concertul de lansare a albumului, Felicia Filip a urcat pe scenă alături de Paul Ciuci (Compact), actorul Ion Caramitru, Mircea Baniciu, Adrian Bărar (Cargo), Călin Pop (Celelalte Cuvinte) şi Șerban Boldijar (Semnal M).
În iunie 2014, soprana Felicia Filip a câştigat concursul pentru funcţia de director al Operei Comice pentru Copii din Capitală, cu nota 9,27, succedându-i în funcţie
criticului muzical Smaranda Oţeanu-Bunea, cea care a fondat Opera Comică pentru Copii şi care deţinea această funcţie din anul 1998.
Opera Comică pentru Copii s-a lansat ca o companie independentă, a oferit foarte multe spectacole în premieră, a obţinut premii naţionale, a câştigat o largă audienţă printre cei mai mici spectatori, apoi, printr-un Proiect Cultural susţinut de Primăria Capitalei, a triplat numărul reprezentaţiilor pe stagiune, pentru a deveni, în anul 2003, „instituţie artistică de stat”, sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru a putea avea o activitate permanentă.
Din postura de conducătoare a Operei Comice, soprana Felicia Filip declara: ”Copiii sunt cel mai adevărat public. Pe copii nu-i poți să-i minți. Ei sunt cel mai competent public pentru că reacția lor imediată îți dă răspunsul dacă spectacolul sau dialogul pe care îl ai cu ei este de calitate sau nu. Ei sunt cei care îți răspund 100% sincer, îți spun ce reprezintă pentru ei spectacolul sau manifestația pe care o desfășori. Te taxează dacă tu nu ești sincer, dacă nu ești de valoare. (…) Această instituție este, îndrăznesc eu să spun, unicat în Europa, dacă nu chiar în lume. Este o instituție care se adresează direct copilului de la trei ani până la 18 ani printr-un program creat pentru el, adaptat”.
În octombrie 2015, soprana Felicia Filip susţinea un concert extraordinar în cadrul Festivalului Internațional de Film Ecologist ”Eco Fest”, parte a Expoziției Universale de la Milano, a cărei temă a fost”Hrănirea planetei. Energie pentru viață”. Felicia Filip a surprins în mod plăcut asistenţa, interpretând într-un stil propriu extraordinar cântece ale Mariei Tănase.
Felicia Filip a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii: „Francisco Vinas” – Barcelona, Premiul I și Premiul Mozart – în anul 1983, „P.I. Ceaikovski” – Moscova, Premiul al II-lea – în 1985, „Belvedere” – Viena, Premiul al II-lea, Premiul Mozart și Premiul Japonez – în 1987, „The Glory of Mozart” – Toronto, Premiul I – în 1991, titlul de ”Cavaler al Meritului Cultural” acordat de președintele României – în 2004, „Distincția de Onoare a Județului Arad” – în iunie 2015. Este, de asemenea, cetățean de onoare al orașului natal, Slatina şi cetățean de onoare al orașului Pitești şi a primit, din partea preşedintelui Republicii Moldova, titlul onorific de „Persoană Emerită” – în 2008, „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea şi propagarea artei muzicale, pentru succese în activitatea de creaţie şi contribuţie la consolidarea relaţiilor culturale dintre România şi Republica Moldova.”
Felicia Filip a obţinut şi titlul de Doctor în Muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Este căsătorită, din anul 1991, cu regizorul Cristian Mihăilescu.
În anul 2019, Festivalul „George Enescu” a adus o premieră inedită, Festivalul „George Enescu” pentru Copii, o iniţiativă posibilă datorită parteneriatului cu Opera Comică pentru Copii din București, condusă de soprana Felicia Filip. Astfel, peste 1500 de spectatori au avut ocazia să asculte marile lucrări prezentate în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” într-un format adaptat vârstei lor, Opera Comică pentru Copii reproducând, în oglindă, la matineu, programul prestigiosului festivalul din fiecare week-end.
Încheiem cu cuvintele sopranei Felicia Filip despre pasiunea care i-a marcat existenţa: ”Prin muzică putem să liniștim orice lucru ce pare împotriva firii. Muzica poate să liniștească și să vindece, să facă un om să înțeleagă ce n-a înțeles, să-l pună în situația de a trăi frumos viața, sută la sută, să înțeleagă ce înseamnă răul sau, altfel spus, să poată să creeze în jurul lui atmosfera de echilibru, de frumos, de generozitate, de psihic ce poate să primească orice încercare a vieții cu multă putere, fără frică. Frica este cauza a tot ce se întâmplă altfel decât bine”.
