Radio România Cultural lansează a doua etapă a Campaniei Acasă, împreună cu EdituraHumanitas. Câteva dintre cele mai frumoase audiobook-uri din colecția Humanitas vor putea fiascultate, începând de luni, 23 martie, pe frecvențele naționale ale Radio România Cultural.Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori Humanitas și de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole sau Mariana Mihuț, vor fi difuzate în a doua parte a emisiuniiScena și ecranul, de luni până vineri, de la ora 15,30, într-o selecție a realizatorului RRC, EugenLucan. Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre initiativa îmbrățișată de Radio RomâniaCultural: Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să bucurăm lumeaîn aceste moment de depresie și de tristețe pentru mulți. Când americanii au lansat audiobook-ul pepiața lumii, l-au lansat sub lozinca ‘’dublează-ți timpul’’. Ceea ce transmite Radio România Culturaleste un gest de comunitate, de întâmpinare, o dorință de a face ceea ce știi tu să faci cel mai bine,producând celorlalți o bucurie.La rândul său, managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru, declară că, ascultând acesteaudiobook-uri, românii vor putea păși pe o ‘’insulă’’ pe care nu pătrunde niciun virus: RadioRomânia Cultural își dorește ca, în această perioadă dificilă, să fie un spațiu alternativ, în careîntreaga familie să își diminueze anxietatea. După ce am introdus în grilă Teatru radiofonic pentrucopii, am fost încântat de propunerea domnului Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidemîmpreună pentru toți românii o ușă spre o ‘’insulă’’ în care nu va exista niciodată coronavirus. În primul episod al campaniei, publicul Radio România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi,românii, Neagu Djuvara, ascultând audiobook-ul Șocul întoarcerii. Istoric și diplomat trimis în misiune la Stockholm chiar în dimineața zilei de 23 august 1944, NeaguDjuvara avea să rămână în exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată căRomânia lui nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi știa, nici măcar țăranii, categoria socialăcea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situația călătorului de altădată în Țările române,numai că el ne compară nu cu o altă țară, așa cum făceau acei vechi călători, ci pune față în fațăinterbelica Românie, bogată, înfloritoare cu țara ternă, mohorâtă și cu oameni triști, pe care oregăsește după decembrie 1989. E semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte…Depărtarea face lucrurile mai clare. În fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un străin care ne-a intuit bine: ” Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère”. Iar Eminescu își găsește inspirația când scrie Luceafărul în cartea unui călător german la noi.
RADOR (22 martie)
