Presa internațională analizează evoluțiile pandemiei pe plan global, eforturile sistemelor sanitare de a face față și căutarea neobosită de tratamente. În situația în care niciun nou caz de contaminare locală nu a fost detectat în China, în Hubei, provincia de unde a pornit pandemia de coronavirus începe să își reia activitatea, anunță France24, însă vești proaste vin din Europa. Spania a depășit China la numărul de decese, titrează El Pais. Totodată, Stratfor atenționează că economia mondială va înregistra un ritm semnificativ mai redus în 2020, poate chiar o recesiune, pe măsură ce mai mulți consumatori și mai multe companii se adaptează la o lume aflată în carantină. Și în plan militar Covid-19 poate lăsa armatele țărilor mai puțin echipate pentru a gestiona alte amenințări emergente de securitate, adaugă Stratfor. Mai mult, ziarul ungar Hirvilag anunţă că, din cauza epidemiei, Agenţia Spaţială Europeană ESA a întrerupt funcţionarea a opt instrumente şi va opri temporar funcţionarea unor sonde spaţiale care transmiteau date. La rândul său, şi NASA a suspendat activitatea la telescopul spaţial Jems Webb din California din cauza epidemiei, menţionează Hirvilag.
Și, în vreme ce epidemia de Covid-19 avansează cu repeziciune, Europa și SUA trebuie să facă față unei penurii de materiale medicale, numeroase firme își reorientează producția pentru a ajuta spitalele, constată Courrier International. Statele din Uniunea Europeană au nevoie de o cantitate înzecită de echipamente de protecție și de dispozitive medicale, mai multe decât le pot oferi lanțurile de aprovizionare tradiționale, se arată într-un document intern al UE, citat de Canada.com. Totodată, 47 de țări s-au interesat de posibilitatea de a importa truse de testare de producție sud-coreeană, în vreme ce alte 39 de țări au solicitat astfel de truse sub formă de ajutor umanitar, scrie agenția Yonhap, precizând că guvernul de la Seul a ajutat deja Emiratele Arabe Unite, România și Columbia să importe asemenea truse. În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia, țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice, crede Financial Times. Recesiunea în Europa va fi grea, ca nicicând altădată în istoria ei modernă, avertizează Kathimerini. Pentru a înfrunta o recesiune profundă, nu este suficientă doar tonifierea monetară din partea Băncii Centrale Europene, este nevoie şi de o consolidare coordonată a finanţării tuturor statelor membre – fără condiţii împovărătoare şi obligaţii, crede ziarul elen și conchide: Dacă Uniunea Europeană nu se comportă cu solidaritate într-o asemenea criză, aşa cum s-a spus în mod corect, acest eşec al ei nu va fi uitat şi nici nu va fi iertat de popoarele europene. Deși țările lumii anunță restricții și pachete de salvare de milioane de euro, ele știu că acest lucru poate asigura o rezolvare doar pe termen scurt, comentează Politico. Totuși, între o prăbuşire economică și acceptarea unor rate uluitoare de decese din cauza virusului, ar putea exista o a treia cale, și anume testarea mai intensă, sugerează Politico.
SUA asigură un ajutor economic de urgență în valoare de două mii de miliarde de dolari, titrează The New York Times. După cinci zile de negocieri, democrații și republicanii au convenit un plan de relansare fără precedent prin amploarea sa, pentru susținerea economiei în fața ravagiilor pandemiei de Covid-19, explică The Washington Post. Pe de altă parte, președintele Donald Trump analizează prioritizarea eforturilor de a suprima epidemia, în raport cu prioritizarea însuflețirii economice, dilemă care a împărțit Casa Albă în două tabere, scrie revista Time. Donald Trump a avertizat împotriva unei izolări prelugite în Statele Unite, care ar putea, după părerea sa, să afecteze grav țara, adaugă Le Soir. Se poate distruge o țară închizând-o în acest fel, a explicat el la Fox News, estimând că o gravă recesiune ar putea face mai multe victime decât noul coronavirus.
Cu toate mutațiile sale, invizibilul coronavirus a pus cu o repeziciune neașteptată sub semnul întrebării realizările foarte evidente care țin de globalizare și integrare, a restabilit frontierele dintre țări, a scos în evidență egoismul național și, în același timp, a demonstrat vulnerabilitatea economiilor mondiale și un nivel al științei și al ocrotirii sănătății insuficient pentru reacția de moment la provocările de acest gen, analizează Nezavisimaia Gazeta. Este plauzibil ca Beijingul să iasă din naufragiu cu o poziție întărită de lider global și este clar că politica externă a SUA trebuie schimbată, dacă Washingtonul vrea să își păstreze rolul geopolitic, opinează publicația americană War on the Rocks. Ordinea mondială de mâine va fi foarte diferită față de cea de azi, titrează Sabah. Potrivit secretarului general al OCDE, Angel Gurria, citat de ziarul turc, șocul pe care l-a resimțit economia este mai puternic decât o criză economică și va dura mulți ani pentru ca economia mondială să își revină. Cum va fi lumea de după coronavirus? întreabă Sabah și răspunde: De exemplu, în 2050, cea mai mare economie mondială de acum – America – ar putea fi pe locul doi sau trei. Japonia ar putea trece de pe locul patru pe locul opt, Germania ar putea coborî de pe locul cinci pe locul nouă. China ar putea fi cea mai mare putere economică, iar țări precum Rusia, India sau Brazilia ar ajunge pe poziții fruntașe.
Cristina Zaharia< RADOR
