În noaptea de 28 spre 29 martie, România revine la ora de vară, astfel că ora 3:00 devine ora 4:00. În acest fel, ziua de 29 martie, ultima duminică a lunii, devine cea mai scurtă din an, având 23 de ore. Prin raportare la Greenwich Mean Time (GMT) (care reprezintă acelaşi fus orar ca şi Coordinated Universal Time – UTC), ora României ajunge la o diferenţă de plus 3 ore. În fapt este improprie denumirea de trecere la „ora de iarnă” sau „ora de vară”, ci mai degrabă, de „Timpul Legal Român”.
Istoric
Măsurarea timpului de-a lungul mileniilor s-a făcut pe baza poziţiei soarelui la miezul zilei, când acesta atingea maximul pe bolta cerească, astfel că fiecare aşezare stabilea ora în acelaşi fel, cu anumite diferenţe. Apoi, în lipsa unui mijloc de standardizare a timpului, măsurarea timpului local real s-a înlocuit cu timpul solar mediu măsurat în raport cu orice meridian longitudinal al globului.
Prima dată, ideea schimbării orei a apărut în eseul intitulat “Un proiect economic”, realizat de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în anul 1784, pe tema consumului de lumină naturală şi artificială. Aflat ca delegat american la un congres la Paris, Franklin a adus în discuţie câteva idei despre cum ar putea Franţa să maximizeze consumul de lumină naturală în detrimentul celei artificiale, având ca scop economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Au urmat secole în care întreaga lume a încercat să găsească soluţii de economisire a energiei, pornind tocmai de la ideile enunţate de Benjamin Franklin.
Marea Britanie a fost prima ţară din lume care a standardizat măsurarea timpului, din anul 1840, când a început raportatrea la ora Londrei, apoi, în anul 1855, majoritatea ceasurilor publice britanice erau potrivite după ora meridianului Greenwich – GMT. Acest element de raportare a fost standardizat pentru întreaga ţară în anul 1880.
Ora de vară, sub această titulatură, a fost propusă, pentru prima dată de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în anul 1895.
Ideile lui Franklin şi Hudson au fost reluate de constructorul englez William Willet, în anul 1907, acesta propunând ca în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.
După doi ani, autorităţile britanice au realizat un proiect de lege care să introducă obligativitatea folosirii orei de vară. Intrarea în vigoare a acestor prevederi s-a realizat abia în luna mai 1916, la o lună după ce Germania a adoptat o legislaţie similară.
Prevederi legale privind ora de vară au fost aplicate pe perioada Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa, apoi s-a propus de mai multe ori standardizarea generală la nivel european şi aplicarea unor prevederi similiare în SUA, în cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.
Ţara noastră a adoptat în anul 1932 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, care prevedea ca date de schimbare a orei 22 mai şi 2 octombrie, apoi, în perioada 1933 – 1940, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.
Începând cu anul 1979, după apariţia Decretului nr. 190 privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul Republicii Socialiste România, ora de vară a fost instituită permanent în ţară noastră.
În actul normativ se arăta că:
„Pentru economisirea unor importante resurse energetice şi reducerea iluminatului electric prin creşterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, este necesară introducerea pe timpul verii a unei ore oficiale decalate cu o oră în avans faţă de ora Europei răsăritene. Introducerea orei oficiale de vară va permite, totodată, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru şi va crea posibilităţi mai bune de folosire a timpului liber … În anul 1979, ora oficială de vara se aplică de la 27 mai ora zero, care devine ora unu, pînă la 30 septembrie ora unu, care devine ora zero.
Începînd din anul 1980, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară se stabileşte de la ora zero a primei zile de duminică din luna aprilie, care va deveni ora unu, pînă la ora unu a ultimei zile de duminică din luna septembrie, care va deveni ora zero”.
Începând din anul 1998 trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
Uniunea Europeană a standardizat în anul 1996 perioada orei de vară pentru toate statele membre, schimbarea orei se face de două ori pe an, iar reglementarea actuală este dată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie, la nivelul Uniunii Europene.
Tebuie menţionat că nu toate ţările din lume trec în acelaşi moment la ora de iarnă sau la cea de vară.
Astfel, în ţările din fosta URSS se trece la ora de vară între ultima duminică din martie şi ultima duminică din octombrie, în Israel – din prima vineri din aprilie până în prima vineri din septembrie, în Australia – din ultima duminică din octombrie până în ultima duminică din martie, în Brazilia – din prima duminică din noiembrie până în a treia duminică din februarie.
Avantaje versus dezavantaje
Majoritatea specialiştilor concluzionează că existenţa orei de vară aduce atât avantaje, în principal de ordin economic, cât şi dezavantaje, care se regăsesc în domeniul sănătăţii oamenilor.
O primă influenţă se reflctă asupra bioritmului nostru ceea ce creează un stres suplimentar. Un raport publicat de Academia Rusă de Ştiinţe Medicale arată că atunci când ceasul se dă înapoi sau înainte cu o oră, numărul de atacuri de cord se măreşte de circa 1,5 ori, iar rata sinuciderilor creşte cu aproximativ 66%, serviciul de ambulanţă fiind, e lesne de înţeles, mult mai solicitat.
Alte studii sunt mai puţin alarmiste şi arată că riscul de infarct creşte cu doar 10 %, iar despre sinucideri, influenţaţi ar fi numai bărbaţii, la care riscul de suicid rămâne mai ridicat timp de câteva săptămâni de la schimbarea orei.
Problemele cel mai des invocate sunt tulburări ale somnului, probleme cardiovasculare, de imunitate şi ale metabolismului. Se estimează că organismul se adptează complet la ora modificată după aproximativ două săptămâni.
Ca o consecinţă imediată a afectării sănătăţii populaţiei, oamenii sunt nevoiţi să îşi ia mai multe concedii medicale şi consumă mai multe medicamente.
Pe de altă parte, există raţiuni economice în modificarea orei. Un studiu efectuat de specialişti a concluzionat că la nivel global, economia de energie medie este de circa 31 de kilowaţi/oră pe cap de locuitor.
Indiferent de studii ştiinţifice sau empirice, schimbarea orei ne afectează tuturor, într-un fel sau altul, rutina zilnică, dar şi, măcar pentru câteva zile, calitatea somnului, care scade semnificativ.
În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vară, pe motiv că ei trebuie să-şi facă rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.
De asemenea se aduc critici şi în legătură cu complicarea orarelor sau a planificării multor activităţi, a călătoriilor, întîlnirilor sau a plăţilor. Pot fi şi perturbări în funcţionarea dispozitivelor medicale sau a multor tipuri de echipamente, în lipsa unor softuri adecvate care să schimbe în mod automat ora.
Este bine să știți că PC-urile, laptopurile și smartphone-urile trec în mod automat la ora de iarnă deci nu încercați să le schimbați ora înainte de a vă culca, în schimb e necesară modificarea manuală a orei la ceasurile care funcţonează cu un sistem mecanic.
Abordări legislative recente
La 13 februarie 2018, Parlamentul European a votat o rezoluție referitoare la Directiva 2000/84/CE (Directiva privind dispozițiile referitoare la orarul de vară), prin care îi cere Comisiei Europene să evalueze situația și, dacă este cazul, să propună modificarea sistemului actual privind ora de vară.
Aceasta se întâmplă după ce, la sfârșitul anului 2017, Lituania a înaintat o cerere prin care cerea Uniunii Europene să renunțe la ora de vară. Asta pentru că era inutilă și punea în dificultate mare parte din locuitori. Lituania susținea atunci că majoritatea oamenilor consideră enervant că trebui să-și adapteze ceasurile de două ori pe an.
Rezoluţia a fost susţinută de 70 de deputaţi „cronofili”, după ce mai multe organizaţii, precum Asociaţia împotriva dublei ore de vară (ACHED), au denunţat, la rândul lor, schimbările de oră şi efectele lor nocive asupra sănătăţii, considerând „discutabile” economiile la energie realizate prin schimbarea orei.
Pe plan naţional, deputatul PMP, Marius Paşcan, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune renunţarea la ora de vară, motivând că aceasta are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi că perturbă transportul feroviar şi aerian.
„Introdusă în anul 1916, ca o necesitate impusă de condiţiile economice generate de Primul Război Mondial, ora de vară a avut drept scop crearea unei economii în privinţa consumului de energie electrică şi termică”, potrivit expunerii de motive.
Iniţiatorul precizează că studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu generează economii din punct de vedere energetic şi provoacă un puternic disconfort asupra marii majorităţi a populaţiei.
Totodată, modificarea orei generează perturbări ale transportului feroviar şi aerian, spune iniţiatorul.
La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primavară şi toamnă, începând cu 2021.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri, potrivit unui comunicat de presa remis de serviciul de presă al Parlamentului European. Textul mai arată că: „Ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) îşi vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021”.
Anecdote, întâmplări hazlii, ciudăţenii
Întreaga istorie a schimbării orei, la nivel mondial, este legată şi de anumite întâmplări inedite, unele hazlii altele extrem de serioase.
Spre exemplu, un american, născut imediat după miezul nopţii, a scăpat de participarea la războiul din Vietnam datorită faptului că a invocat că ziua lui de naştere trebuie calculată după timpul standard, folosit în statul natal Delaware, şi nu după timpul de vară. Din acest motiv, oficialii din armată au convenit că el s-a născut cu o zi mai devreme, ceea ce l-a avantajat, deoarece cei născuţi în ziua astfel calculată nu erau luaţi la război.
Un alt exemplu îl regăsim în anul 2006, când utilizarea orei de vară s-a încheiat cu câteva zile înainte de Halloween (31 octombrie), ceea ce a dus la mai multe accidente suferite de copiii care au încercat să sărbătorească după lăsarea serii. Ca urmare, autorităţile americane au promulgat în anul următor o lege prin care ora să se schimbe la 1 noiembrie, astfel încât în noaptea de Halloween să existe suficientă lumină naturală pentru copiii dornici de joacă.
Schimbarea orei a dus şi la evitarea unei tragedii în Israel în anul 1999, atunci când teroriştii palestinieni au programat o bombă pentru o anumită oră, pentru a arunca în aer două autobuze cu civili. Doar că teroriştii nu au ţinut cont de revenirea la timpul standard în Israel, astfel că bomba a explodat cu o oră mai devreme şi nu a avut pagubele scontate de terorişti.
Un ultim exemplu îl reprezintă decizia autorităţilor americane care în 2013 au luat decizia de a da o lege prin care au hotărât ca ora să se schimbe în a doua duminică din noiembrie, adică după data alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor, care au avut loc la 4 noiembrie 2014, astfel încât votanţii să beneficieze de o oră în plus de lumină pentru a participa la scrutin…
