Presa internaţională urmăreşte în continuare măsurile luate de guverne pentru oprirea pandemiei, ca şi urmările previzibile ale acesteia.
„Peste 31.000 de morţi în lume”, titrează Liberation, cu menţiunea că „majoritatea netă a victimelor (mai mult de 20.000) sunt din Europa. Financial Times constată că pandemia „se mută în Vest”, iar „autorităţile avertizează că nu a fost atins apogeul”. Din Italia, Corierre della Sera relatează că numărul infectărilor a ajuns la 97.689, cu 756 de decese în 24 de ore, adică o uşoară încetinire a propagării virusului pentru a doua zi consecutiv. În Statele Unite, preşedintele Trump se răzgândeşte, la o zi după ce lăsase să se înţeleagă că va impune carantină în statul New York şi în timp ce bilanţul deceselor provocate de coronavirus în America s-a dublat. Locuitorilor acestui stat federal li s-a recomandat în schimb să se abţină de la călătoriile care nu sunt absolut necesare, relatează New York Times. Citat de Washington Post, cel mai mare specialist american în domeniul bolilor infecţioase, Anthony Fauci afirmă că numărul morţilor din cauza Covid-19 ar putea ajunge la 100.000 numai în Statele Unite. Din Marea Britanie, The Telegraph îl citează pe consilierul adjunct al guvernului de la Londra pentru probleme medicale, care spune că măsurile de izolare instituite în Regatul Unit pentru a încetini epidemia de coronavirus „ar putea rămâne în vigoare şase luni, iar ţara şi-ar putea relua viaţa normală abia din toamnă”.
În privinţa combaterii efectelor care se fac deja simţite în plan economic, Wall Street Journal informează că după ce au adoptat deja trei pachete de stimulente pentru susţinerea economiei SUA, în valoare de peste 2 trilioane de dolari, legislatorii americani pregătesc încă o iniţiativă de cheltuieli de urgenţă „pentru a încerca să împiedice criza să se transforme în Marea Depresiune a secolului 21”. În schimb, Uniunea Europeană a amânat examinarea unor măsuri puternice de combatere a efectelor economice ale pandemiei, după cum scrie Le Soir. „Apelurile la emiterea unor obligaţiuni ‘corona’ au fost primite cu familiarul ‘nein'”, titrează Der Spiegel. „Pericolul unei noi crize a euro creşte”, iar „statele membre slabe precum Italia au nevoie de ajutor pentru a supravieţui financiar carantinei”, recunoaşte ziarul german. Vestea a fost primită de presa italiană cu calificative deloc măgulitoare la adresa Bruxelles-ului. „Urâtă Europa”, titra cotidianul de obicei proeuropean La Repubblica, a doua zi după summitul ţinut prin videoconferinţă, iar Corierre della Sera atenţiona că „dacă Uniunea Europeană nu se pune de acord, proiectul european este terminat”. Citat de The Guardian, premierul spaniol Pedro Sanchez califică actuala criză drept „cel mai dificil moment pentru Uniunea Europeană, de la fondarea sa” şi este de părere că blocul celor 27 trebuie să fie „gata să se ridice la înălţimea provocării… Este vremea să acţionăm. Europa este în primejdie”. Este de acord şi cotidianul Le Monde, care citează afirmaţiile făcute de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, conform căreia UE se va confrunta cu „probleme existenţiale” dacă nu va fi unită în faţa Covid-19. În schimb, într-un exemplu de solidaritate, Norvegia creează un fond multilateral pentru a ajuta ţările cele mai sărace să facă faţă pandemiei, chiar dacă şi ea este lovită de coronavirus, cu 16 morţi, dar şi cu efecte negative în plan economic, întrucât prăbuşirea pieţei petrolului a lovit în plin regatul nordic, iar celebrul fond suveran norvegian, cel mai mare din lume, a pierdut 16% din valoarea sa, relatează Le Figaro.
Şi dacă bilanţul cel mai greu al deceselor pare a se concentra în acest moment asupra unor state din Europa occidentală, The Guardian avertizează că „lipsa testărilor creşte temerile legate de o accelerare a infectărilor cu coronavirus în Europa de Est”. „Există preocupări privind incapacitatea sistemelor de sănătate (din această regiune) de a face faţă epidemiei şi în unele ţări democraţia ar putea fi subminată în continuare”, scrie ziarul britanic. „Dacă preocupările legate de centrele medicale învechite şi lipsa echipamentelor de protecţie nu se rezumă cert la Europa Centrală şi de Est, acestea ar putea avea un caracter deosebit de acut aici”, punctează The Guardian şi exemplifică: „Într-o situaţie dezastruoasă înregistrată la Suceava, în România, spitalul orăşenesc a fost închis după ce aproape 100 de cadre medicale au contractat virusul. România este deosebit de vulnerabilă la o criză sanitară. Ţara se confruntă de mulţi ani cu un deficit cronic de medici, mii din ei plecând să lucreze în posturi mai bine plătite din străinătate”. În acest context, demisia ministrului român al 30sănătăţii a intervenit „la două zile după ce făcuse promisiunea nejustificată că guvernul va testa întreaga populaţie de două milioane de locuitori a Bucureştiului”, deşi „până acum România a făcut 12.000 de testări”, notează cotidianul londonez. The Guardian trage totodată un semnal de alarmă în privinţa măsurilor posibil abuzive care însoţesc criza în Europa Centrală şi de Est, precum insistenţa guvernului din Polonia de a menţine pe agendă alegerile din luna mai deşi nu poate avea loc o campanie electorală care să dea şanse opoziţiei, sau legislaţia prin care premierul Viktor Orban de la Budapesta ar putea guverna prin decrete pe un termen practic nelimitat. În concluzie, „pe fondul manevrelor politice, regiunea aşteaptă cu nervozitate creşterea inevitabilă a cazurilor şi speră că măsurile timpurii de izolare vor ajuta la evitarea unui carnagiu în stil italian”, scrie The Guardian.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/cciulu/sdm2
