Presa internaţională continuă să redea tabloul luptei mondiale împotriva coronavirusului, o luptă purtată atât în plan sanitar – pe termen scurt şi mediu, cât şi în plan economic şi politic – pe termen lung. Publicaţia Euractiv publică o analiză referitoare la criza solidarităţii în interiorul UE. „Uniunea luptă să dea o ripostă coordonată coronavirusului” – acesta fiind cel mai recent test de solidaritate după ce organizaţia a fost zdruncinată de Brexit, de criza migraţiei din perioada 2015 – 2016 şi de criza debitelor din zona euro. „Dacă Europa rămâne o piaţă unică numai în vremuri bune, atunci ea nu mai are niciun sens” – a declarat la postul de radio France Inter ministrul francez pentru afaceri europene, Amelie de Montchalin. „Dacă Europa va muri, asta nu se va întâmpla din cauza infecţiei”, a adăugat şi preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de Euractiv, care reaminteşte că tensiunile pornesc de la faptul că Germania şi Olanda s-au opus cu duritate propunerilor Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Franţei legate de emiterea unor obligaţiuni comune menite să finanţeze un stimul economic. „Proiectul european este în pericol”, avertizează cotidianul belgian Le Vif, şi explică: „O prăpastie separă ţările din sudul Europei, ca Spania şi Italia, susţinute de Franţa, de cele din nord, conduse de Olanda şi Germania”. Primele, cele mai afectate până în prezent de pandemie şi având finanţe publice fragile, pledează pentru o mutualizare a datoriilor ţărilor din zona euro, care ar putea lua forma unor „corona bonds”, ceea ce ţările din nord refuză. „Trebuie să evităm să facem în Europa alegeri tragice. Dacă Europa nu se dovedeşte la înălţimea acestei provocări fără precedent, toată construcţia europeană riscă să-şi piardă, în ochii propriilor noştri cetăţeni, raţiunea de a fi”, a subliniat premierul italian Giuseppe Conte într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais. „Nu este vorba de o criză economică ce ar afecta ţări mai puţin virtuoase decât altele, este o criză sanitară care a explodat în domeniul economic şi social. Avem de-a face cu o provocare istorică pentru toată Europa”, sunt afirmaţiile premierului italian citate de cotidianul de la Madrid.
Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, semnează un editorial în publicaţia helvetă Le Temps, în care nu ezită să afirme: „Europa este în pericol de moarte”. Delors subliniază că virusul ar trebui să devină „pârghia unei revolte europene” împotriva „bruxellocraţiei”. „În confruntarea cu tsunami-ul contaminărilor şi al deceselor, cerneala tratatelor negociate de diplomaţi este o piedică de care pro-europenii trebuie să ştie să se scuture pentru a acţiona mai bine şi a-şi proteja pe viitor concetăţenii, iar Comisia Europeană trebuie să se revolte public împotriva statelor membre obsedate de un inacceptabil statu quo”. Concluzia lui Delors este că epidemia se poate dovedi, paradoxal, formidabilul accelerator al unei alte Europe, hrănită de o reală voinţă de întrajutorare.
În paginile cotidianului La Repubblica, comisarul european şi fost premier al Italiei Paolo Gentiloni lămureşte faptul că Europa va ieşi din criza coronavirusului numai dacă va fi unită. „În această dramatică situaţie de urgenţă dictată de noul coronavirus, cuvântul cheie este solidaritatea. Avem nevoie de un plan comun pentru renaşterea Europei”. „Ori suntem solidari, ori dispărem de pe hartă”, afirmă la rândul său o altă figură marcantă a politicii italiene, Romano Prodi, fost preşedinte al Comisiei Europene, citat de publicaţia Il Fatto Cotidiano. Prodi solicită Europei să-şi joace rolul de „ancoră a democraţiei”, dacă nu doreşte „să dispară de pe harta geografică”. Şi nu ezită să critice egoismul statelor din nordul Europei: „Există o idee răspândită conform căreia solidaritatea europeană ajunge să se termine pentru că îi ajută mai ales pe ceilalţi, dar olandezii trebuie să înţeleagă: dacă se înregistrează o criză de amploare, cui îşi vor vinde lalelele?”.
Dacă pe frontul solidarităţii nu sunt înregistrate rezultate palpabile, de pe frontul sanitar vin veşti îmbucurătoare. Numărul de decese şi de noi cazuri de infecţie scade lent, dar constant, în Italia, relatează presa din Peninsulă. La rândul său, principalul cotidian economic francez, Les Echos, menţionează faptul că răspândirea Covid-19 încetineşte în ţările supuse izolării: „O luminiţă la capătul tunelului. Izolarea începe să renteze, cel puţin conform cifrelor din ultimele zile. Ele arată clar o tendinţă de încetinire a apariţiei de noi cazuri de coronavirus în Italia, Spania şi Franţa, cele trei ţări europene cele mai afectate şi care au fost primele care au interzis ieşirea din case”.
Amânarea Jocurilor Olimpice devine oficială: din publicaţia belgiană LE VIF aflăm că Jocurile de la Tokyo vor avea loc în perioada 23 iulie – 8 august 2021. Pentru prima dată în istoria lor, Jocurile Olimpice vor fi amânate şi vor avea loc peste fix un an faţă de cum era prevăzut, din cauza epidemiei de coronavirus. Jocurile Paralimpice au fost şi ele reprogramate din 24 august până pe 5 septembrie 2021.
Încheiem cu un articol publicat în paginile cotidianului elen I EFIMERIDA, care reţine faptul că un grup de companii româneşti din industria auto au creat o echipă cu scopul de a începe producţia de ventilatoare, indispensabile pentru tratamentul bolnavilor cu coronavirus. În plus, o companie care produce echipamente militare urmează să înceapă producţia de măşti chirurgicale, urmând ca producţia zilnică să se ridice la 500.000 de măşti, în cursul lunii aprilie – mai scrie I Efimerida de la Atena.
R. Lambru, Agenţia de Presă RADOR
