Deși de două săptămâni și în Libia a apărut noul coronavirus, luptele din războiul civil nu s-au temperat. Părţile beligerante nici în condiţiile existenței unei pandemii nu vor să încheie un armistiţiu.
Libia trebuie să facă faţă răspândirii virusului în condiţii foarte dificile. În ultimii nouă ani în Libia este război civil şi acest lucru a afectat grav sistemul sanitar al ţării din nordul Africii. Specialiştii se tem că şi o epidemie de gripă mai uşoară poate să paralizeze spitalele care nu au medicamente şi aparatură necesară – scrie Responsible Statecraft. Guvernul recunoscut de ONU, care controlează vestul Libiei nu poate să îmbunătăţească situaţia sistemului sanitar, având în vedere că resursele cabinetului sunt limitate. De la mijlocul lunii ianuarie rebelii care stăpânesc estul şi sudul ţării, blochează accesul la majoritatea uzinelor de extracţie şi distribuţie a ţiţeiului, care reprezintă sursa principală de venit a ţării. Totodată, din cauza pandemiei a scăzut preţul ţiţeiului, ceea ce a afectat grav economia ţării şi guvernul este nevoit să îşi consume rezervele de valută.
Deocamdată situaţia creată de epidemia de coronavirus încă nu este gravă. Primul caz de infecţie cu coronavirus a fost înregistrat în 24 martie şi de atunci au fost confirmate 18 cazuri noi şi o singură persoană a murit din cauza virusului. Statisticile însă probabil că nu reflectă situaţia reală, deoarece capacitatea de testare a sistemului sanitar este insuficientă. Până în prezent au fost făcute doar 294 de testări. Populaţia speră că măsurile luate de autorităţi, cum sunt interdicţia parţială de a părăsi locuinţele, închiderea şcolilor şi a magazinelor care comercializează articole care nu sunt strict necesare, va duce la încetinirea răspândirii virusului. Măsurile amintite au fost instituite atât de guvernul din Tripoli, cât şi de rebelii care au sediul la Tobruk.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o coordonare între forţele militare ostile. Cu toate că atât guvernul legitim, cât şi rebelii au acceptat chemarea secretarului general al ONU António Guterres făcută în mijlocul lunii martie, prin care solicitat un armistiţiu global din motive umanitare, în realitate intensitatea luptelor nu a scăzut. Singura schimbare a reprezentat-o faptul că luptătorii din ambele tabere au început să poarte măşti de protecţie. Intensitatea războiului civil însă a crescut și mai mult de când au început să sosească în ţară transporturile de arme (în pofida embargoului instituit de ONU). Liderul rebelilor din Tobruk, generalul Khalifa Haftar este susţinut de Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Rusia. Din aceste ţări sosesc arme şi mercenari pentru Haftar, care însă până acum nu a reuşit să ocupe capitala Libiei, Tripoli. Ofensiva împotriva guvernului recunoscut de ONU a fost declanșata de către general de peste un an, însă miliţiile guvernului au rezistat. Premierul Fayez as-Sarraj a reuşit să atragă în acest conflict Turcia, care a trimis drone, sisteme antiaeriene şi arme de la miliţiile siriene în Tripoli. Intervenţiile puterilor străine nu au schimbat raporturile de forţe, însă au adâncit conflictul.
Din acest motiv Uniunea Europeană consideră că în primul rând ar trebui să fie respectat embargoul asupra armelor şi abia apoi s-ar putea încheia un armistiţiu. Deoarece eforturile diplomatice în acest sens nu au dat roade, UE a preluat iniţiativa şi miercuri a demarat operaţiunea Irini (Pacea), în cadrul căreia cu ajutorul navelor, satelițior şi avioanelor va controla respectarea embargoului asupra armelor. Observatorii însă spun că misiunea nu-și va îndeplini scopul dorit, pentru că UE are posibilitatea să oprească doar transporturile de arme care sosesc pe mare. Pe această cale doar Turcia trimite arme guvernului de la Tripoli. Egiptul, care e în vecinătatea Libiei, trimite arme pe uscat, iar Emiratele Arabe Unite îi aprovizionează pe cale aeriană pe rebelii din Tobruk. Nu este întâmplător că „ministrul de externe” al rebelilor a salutat misiunea Uniunii Europene. Primul efect al declanşării operaţiunii Irini a fost faptul că generalul Haftar a intensificat atacurile asupra Aeroportului Internaţional Mitiga. Rebelii acuză guvernul că prin acceptarea ajutorului militar turc riscă agravarea epidemiei de coronavirus, pentru că Turcia este o ţară puternic afectată de COVID – 19 şi împreună cu armele sosesc şi oameni, care pot fi purtători ai virusului.
Székely Ervin, Rador
